Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DEPRINDERE

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 48 pentru DEPRINDERE.

ERES

... ERÉS , eresuri , s . n . Credință în forțe miraculoase , supranaturale ; concepție falsă ( transformată în deprindere

 

EXERCIȚIU

EXERCÍȚIU , exerciții , s . n . 1. Acțiune fizică sau intelectuală , făcută sistematic și repetat , în scopul dobândirii sau perfecționării unor deprinderi sau îndemânări . 2. ( Despre un funcționar , o persoană oficială ; în sintagma ) în exercițiul funcțiunii = în timpul îndeplinirii sarcinilor de serviciu . 3. ( Ec . ; în sintagma ) Exercițiu bugetar = perioadă de timp , de obicei de un an , pentru care se întocmește și se execută bugetul unui stat . [ Pr . : eg -

 

FABULĂ

FÁBULĂ , fabule , s . f . Scurtă povestire alegorică , de obicei în versuri , în care autorul , folosind procedeul personificării animalelor , plantelor și lucrurilor , satirizează anumite moravuri , deprinderi , mentalități sau greșeli cu scopul de a le

 

FORMATIV

FORMATÍV , - Ă , formativi , - e , adj . Care formează aptitudini , deprinderi prin

 

HABITUDINE

... HABITÚDINE , habitudini , s . f . ( Livr . ) Obișnuință , deprindere

 

HABOTNICIE

... HABOTNICÍE , habotnicii , s . f . Faptul de a fi habotnic ; purtare sau deprindere

 

HAIDUCIE

... haiduci ( 1 ) împotriva asupritorilor , frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică . 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc ( 1 ) . 3. Purtare , deprindere

 

IDIOȚIE

IDIOȚÍE , idioții , s . f . 1. Debilitate mintală congenitală maximă , caracterizată prin incapacitatea însușirii vorbirii și a deprinderilor elementare , nivelul intelectual neatingând pe cel al unui copil normal , de doi ani ; idioțenie ( 2 ) . 2. Idioțenie ( 1 ) . [ Pr . : - di -

 

INEXPERIENȚĂ

... INEXPERIÉNȚĂ s . f . ( Rar ) Lipsă de experiență , de deprindere

 

INSTRUCȚIE

INSTRÚCȚIE s . f . 1. Ansamblu de cunoștințe , priceperi și deprinderi , predate cuiva sau căpătate de cineva , prin care se urmărește însușirea unei culturi generale și a unei specializări profesionale ; învățătură ; învățământ ; instrucțiune ( 2 ) . 2. Pregătire a ostașilor în vederea însușirii teoriei și practicii militare . 3. ( Jur . ) Activitate de cercetare a cauzelor

 

LUPTĂ

... greutate , o nevoie sau pentru a se apăra . 4. Străduință depusă de cineva pentru a combate o idee , o concepție , o deprindere

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>