Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FRUCTIFER

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 39 pentru FRUCTIFER.

MOȘMON

... MOȘMÓN , moșmoni , s . m . Pom fructifer

 

MONILIOZĂ

MONILIÓZĂ , monilioze , s . f . Boală a pomilor fructiferi provocată de o specie de ciuperci , care se manifestă prin apariția pe fructe a unor cercuri concentrice de mucegai , urmată de putrezirea acestora . [ Pr . : - li -

 

MUSCEL

MUSCÉL , muscele , s . n . Culme deluroasă prelungită , puțin înaltă și cu povârnișuri domoale , care face tranziția între regiunea de munte și cea de deal , fiind de obicei acoperită cu pășuni , fânețe și livezi cu pomi fructiferi . [ Var . : mușcél s . n . ] - Et .

 

NĂLBAR

NĂLBÁR^1 s . m . Fluture mare cu aripile albe cu nervuri negre , ale cărui omizi distrug frunzele pomilor fructiferi , ale verzei etc . ( Aporia crataegi ) . [ Var . : nalbár s . n . ] NĂLBÁR^2 , nălbari , s . m . ( Reg . )

 

NUC

... NUC , nuci , s . m . 1. Pom fructifer originar din Asia , cu coroană bogată , cu frunze penat - compuse , având un miros pătrunzător și din care se extrag substanțe tonante și coloranți , cu fructe ...

 

OGRADĂ

OGRÁDĂ , ogrăzi , s . f . 1. Curte , bătătură . 2. ( Reg . ) Grădină cu pomi fructiferi ; livadă . 3. Gospodărie ( alcătuită din casă și acareturi ) a unui boier ; curte

 

PĂDUREȚ

PĂDURÉȚ , - EÁȚĂ , pădureți , - e , adj . 1. ( Despre plante , pomi fructiferi ) Care crește în pădure sau într - un loc necultivat ; sălbatic . 2. ( Rar ; despre animale ) Care trăiește în pădure ;

 

PALISA

PALISÁ , palisez , vb . I . Tranz . A lega ramurile pomilor fructiferi de un suport , de un spalier pentru a împiedica ruperea lor în caz de furtună sau pentru a da ramurilor o anumită

 

PIERSIC

... PIÉRSIC , piersici , s . m . Pom fructifer

 

PLUMPOX

PLUMPÓX s . n . Boală a prunilor și a altor pomi fructiferi , provocată de un virus , manifestată prin apariția unor pete galbene pe frunze și a unor gropițe pe

 

POAMĂ

POÁMĂ , poame , s . f . 1. Rodul comestibil al arborilor fructiferi ; p . gener . fruct . 2. ( La pl . ) Fructe tăiate felii , uscate la soare sau în cuptoare ( speciale ) pentru a fi păstrate pentru iarnă . 3. ( Reg . ; la sg . cu sens colectiv ) Struguri . 4. Fig . Persoană lipsită de seriozitate și de caracter ; om de nimic , ticălos , derbedeu . 5. Compuse : ( Bot . ; reg . ) poama - cânelui = a ) verigar ; b ) barba - caprei ; poame - de - runc = zmeur ; poama - vulpii = a ) dalac ; b ) remf ; poama - momiței = vuietoare ; poamele - mâței = arăriel ; poame - de - pământ =

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>