Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FRUNZĂ

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 756 pentru FRUNZĂ.

BROASCĂ

BROÁSCĂ , broaște , s . f . I. Nume dat mai multor animale amfibii din clasa batracienilor , fără coadă , cu picioarele dinapoi mai lungi , adaptate pentru sărit , cu gura largă și ochii bulbucați . II. 1. Compus : broasca - apei = plantă erbacee acvatică cu frunze lucioase , cufundate în apă , și cu flori verzui ( Potamogeton lucens ) . 2. Plantă arborescentă exotică cu flori mari , galbene și cu frunze groase , cultivată ca plantă de ornament ( Opuntia ficus indica ) . III. Mecanism montat la o ușă , la un sertar etc . , pentru a le încuia cu ajutorul unei

 

CĂTINĂ

CĂTÍNĂ , cătini , s . f . Numele a două specii de arbuști spinoși : a ) cătină roșie , cu frunze mici în formă de solzi , cu flori roz sau albe și cu fructe roșii , cultivat ca gard viu ; tamariscă ( Tamarix ramosissima ) ; b ) cătină albă , cu frunze înguste , lanceolate , argintii , cu flori mici cafenii și cu fructe galbene - portocalii ( Hippopha� rhamnoides ) . - Probabil lat .

 

CALĂ

CÁLĂ^2 , cale , s . f . Plantă decorativă de origine tropicală , cu frunze mari în formă de săgeată , una dintre frunze , de culoare albă , răsucită în formă de cornet , înconjurând inflorescența ( Calla aethiopica ) . CÁLĂ^1 , cale , s . f . 1. Încăpere în fundul unei nave și destinată încărcăturii acesteia ; hambar ( 3 ) . 2. Platformă ușor înclinată pe care se construiesc sau se repară nave . 3. Piesă prismatică din lemn sau din metal care se așează în fața roții unui vehicul spre a - l imobiliza . 4. Piesă în formă de prismă , de cilindru sau paralelipipedică , având o dimensiune foarte precisă , cu care se controlează dimensiunile pieselor în construcția de

 

CAPTALAN

CAPTALÁN , captalani , s . m . Plantă erbacee cu frunze mari și late și cu flori purpurii ( Petasites officinalis ) ; p . restr . frunzele acestei plante , întrebuintate ca acoperiș la stupii primitivi de albine . [ Var . : căptălán s .

 

CASTAN

CASTÁN , castani , s . m . 1. Arbore cu frunze simple , alungite și cu fructe comestibile ( Castanea sativa sau vesca ) . 2. Arbore mare , cu frunze compuse , cu flori albe sau roșcate , dispuse în panicule , și cu fructe necomestibile ( Aesculus

 

CIOC

CIOC ^2 , ciocuri , s . n . 1. Partea anterioară , terminală , lunguiață și cornoasă a capului păsărilor , care înlocuiește sistemul dentar ; plisc , clonț . 2. Parte sau prelungire ascuțită a unor obiecte ; capăt , vărf ( ascuțit ) . 3. Barbișon , țăcălie . 4. Compuse : ciocul - berzei = plantă erbacee cu frunzele păroase , adânc crestate și cu flori violete - purpurii ( Geranium pratense ) ; ciocul - cucoarei = mică planta erbacee cu tulpina păroasă întinsă pe pământ , cu frunze compuse , flori roșii , roz sau albe și fructe lungi , asemănătoare cu un cioc ( Erodium cicutarium ) ; cioc - întors = pasăre călătoare cu penajul alb pătat cu negru , cu ciocul lung , subțire și ușor arcuit în sus , cu picioarele înalte ( Recurvirostra avosetta ) . CIOC ^1 interj . ( Adesea repetat ) Cuvânt care imită zgomotul produs de lovituri ( repetate ) într - un obiect sau într - un material dur . -

 

CIUBOȚICĂ

CIUBOȚÍCĂ , ciuboțele , s . f . 1. ( Reg . ) Cizmuliță sau gheată de damă . 2. Compuse : ciuboțica - cucului = plantă erbacee cu frunze ovale dispuse în rozete și păroase pe partea inferioară , cu flori galbene și cu fructul o capsulă ( Primula officinalis ) ; ciuboțica - ursului = plantă erbacee cu frunze lobate și cu flori purpurii ( Cortusa matthioli ) . [ Var . : cioboțícă s . f . ] - Ciubotă + suf . -

 

CORN

CORN ^1 , ( I 1 , 6 ) coarne , ( I 4 , 5 , II ) cornuri , s . n . , ( I 3 , III ) corni , s . m . I. 1. ( La animalele cornute ) Fiecare dintre cele două excrescențe de pe osul frontal al rumegătoarelor . 2. ( La sg . ) Substanță chitinoasă din care sunt constituite coarnele ^1 ( I 1 ) animalelor ( folosită pentru fabricarea unor obiecte ) . 3. ( Și în sintagma corn de vânătoare ) Instrument de suflat , folosit la vânătoare sau pentru chemări , semnalizări etc . 4. Obiect făcut din corn ^1 ( I 2 ) sau în formă de corn ^1 ( I 1 ) , în care se păstrează praful de pușcă , sarea etc . ; p . ext . conținutul acestui obiect . 5. Produs de panificație din făină albă , de mici dimensiuni și în formă de semilună . 6. ( La pl . ) Nume generic dat părților unor construcții , organe de mașini , unelte etc . în formă de corn ^1 ( I 1 ) . 7. ( La sg . ) Denumire dată unur formații anatomice cu aspect de corn ^1 ( I 1 ) . Corn uterin . 8. ( În sintagma ) Cornul lunii = luna în primul și în ultimul pătrar , când are forma de seceră . 9. Compus : cornul - secarei sau corn - de - secară = ciupercă parazită care trăiește în ovarul diferitelor plante graminee ; pintenul secarei ( Claviceps purpurea ) ; boală provocată de această ciupercă și ...

 

DESFRUNZIT

DESFRUNZÍT , - Ă , desfrunziți , - te , adj . Care și - a pierdut frunzele , fără frunze . - V.

 

DROBUȘOR

DROBUȘÓR^2 , drobușori , s . m . Plantă erbacee cu frunze albăstrui și cu flori galbene , ale cărei frunze fermentate dau o culoare albastră , folosită la vopsit ( Isatis tinctoria ) . - Drob ^2 + suf . - ușor . DROBUȘOR ^1 , drobușori , s . m . Diminutiv al lui drob ^1 ( 1 ) . - Drob ^1 + suf . -

 

DUD

DUD , duzi , s . m . Numele a două specii de arbori cu frunzele lobate asimetric , cu fructe mici , cărnoase , albe ( Morus alba ) sau negre - roșietice ( Morus nigra ) , cu un gust dulce fad , ale căror frunze constituie hrana viermilor de mătase ;

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>