Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LUMINĂ

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 255 pentru LUMINĂ.

FOSFORESCENȚĂ

... compuși chimici de a emite lumină când absorb sau după ce au absorbit radiații luminoase ultraviolete sau corpusculare ; calitatea de a lumina

 

FOTOFOBIE

FOTOFOBÍE , fotofobii , s . f . Aversiune pentru lumină , ca urmare a unei hipersensibilități a ochiului față de lumină , constituind simptomul unei boli de

 

FOTOTACTISM

FOTOTACTÍSM , fototactisme , s . n . Deplasare a unor organisme vegetale inferioare , mobile , ( alge verzi , flagelate ) după direcția razelor de lumină dintr - un mediu inegal

 

GEANĂ

GEÁNĂ , gene , s . f . 1. Fiecare dintre firișoarele de păr de pe marginea unei pleoape . 2. ( înv . ) Pleoapă ( a ochiului ) . 3. Fig . Dungă , fâșie îngustă de lumină ; fâșie de deal , de nor etc .

 

HELIOFIL

HELIOFÍL , - Ă , heliofili , - e , adj . ( Despre plante ) Iubitor de lumină , care se îndreaptă către lumină ; care crește în regiuni puternic însorite . [ Pr . : - li -

 

ILUMINAT

ILUMINÁT^2 , - Ă , iluminați , - te , adj . 1. ( Despre o încăpere , o stradă , un oraș etc . ) Luminat cu lumină artificială . 2. Fig . ( Despre față , ochi etc . sau despre oameni ) Extrem de mulțumit , de fericit ; p . ext . inspirat . - ILUMINÁT^1 s . n . Faptul de a ( se ) ilumina . V.

 

LUCI

... LUCÍ , lucesc , vb . IV . Intranz . 1. A răspândi lumină ; a străluci , a lumina . 2. A sclipi din cauza luminii ; a scânteia . 3. Fig . ( Despre idei , sentimente ) A apărea în mod brusc sau ...

 

LUCIOS

LUCIÓS , - OÁSĂ , lucioși , - oase , adj . 1. ( Despre obiecte ) Care lucește ; strălucitor , sclipitor , lucitor , luciu . 2. ( Despre surse de lumină ) Care răspândește lumină ; care strălucește ,

 

LUCITOR

LUCITÓR , - OÁRE , lucitori , - oare , adj . ( Despre surse de lumină ) Care împrăștie lumină ; strălucitor ;

 

LUCIU

LÚCIU , - IE , lucii , ( I ) adj . , luciuri , ( II ) s . n . I. Adj . 1. ( Despre obiecte ) Care răsfrânge razele de lumină , care lucește ( 1 ) ; lucitor , lucios . 2. Cu lustru ^1 , lustruit ; neted ; p . ext . alunecos . 3. ( Despre terenuri , drumuri etc . ) Acoperit de gheață ; lunecos . II. S . n . Aspect al suprafeței unui solid , datorit reflexiei luminii ; suprafață strălucitoare a unor obiecte care răsfrâng razele de

 

LUMÂNARE

LUMÂNÁRE , lumânări , s . f . 1. Obiect de luminat în formă de cilindru subțire , făcut din ceară sau din altă materie grasă solidificată , având la mijloc un fitil de material textil , care , aprins , arde cu flacără , producând lumină . 2. ( Înv . ) Unitate de măsură convențională pentru intensitatea luminii , aproximativ egala cu o candelă . 3. Plantă erbacee cu flori gălbui , dispuse într - un spic lung ( Verbascum

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>