Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MÂNECAT

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 41 pentru MÂNECAT.

LAIBĂR

LÁIBĂR , laibăre , s . n . 1. Haină țărănească ( de postav ) scurtă până în talie , strânsă pe corp și de obicei fără mâneci ; lăibărac . 2. Manta lungă și largă pe care o purtau odinioară

 

MACFERLAN

MACFERLÁN , macferlane , s . n . Pardesiu bărbătesc ( larg și ) fără mâneci , cu două deschizături pentru brațe , peste care cade o pelerină

 

MAIOU

MAIÓU , maiouri , s . n . Articol de lenjerie sau de echipament sportiv ( cu sau fără mâneci ) , care acoperă corpul de la umeri până la brâu , purtat direct pe piele . [ Pr . : ma - iou . - Var . : maiéu s .

 

MANȘETĂ

MANȘÉTĂ , manșete , s . f . 1. Partea de jos a mânecii unei cămăși ( bărbătești ) sau a unei bluze ; bandă ( detașabilă ) aplicată ca garnitură la partea de jos a unei mâneci . 2. Garnitură de piele sau de cauciuc , în formă de inel sau de cilindru , care servește la etanșarea unor deschideri . 3. Text scurt tipărit cu alt caracter de literă pe prima pagină a unui ziar sau într - o publicație periodică . , la începutul unui articol , care conține în rezumat o știre importantă din cuprinsul ziarului sau ideea principală , nota originală din cuprinsul

 

MINDIR

MINDÍR , mindire , s . n . ( Reg . ) 1. Saltea umplută cu paie . 2. Plapumă ; cuvertură . 3. Haină scurtă de iarnă , în portul popular , cu mâneci , vătuită și trasă la

 

MINTEAN

MINTEÁN , mintene , s . n . Haină bărbătească scurtă , cu sau fără mâneci , din dimie , de obicei împodobită cu găitane , folosită în portul

 

PELERINĂ

PELERÍNĂ , pelerine , s . f . 1. Haină largă de lungimi variabile , fără mâneci , adesea cu glugă , care se poartă peste altă îmbrăcăminte . 2. Îmbrăcăminte femeiască în formă de guler mare , care acoperă umerii ( și bustul ) și care se poartă peste palton sau peste

 

PEPLU

PÉPLU , pepluri , s . n . Mantie scurtă fără mâneci , prinsă pe umeri cu o agrafă , purtată peste tunică de către femei în antichitatea greco - romană . [ Var . : péplum s .

 

RĂSCROIALĂ

RĂSCROIÁLĂ , răscroieli , s . f . Acțiunea de a răscroi și rezultatul ei ; tăietură adâncită în croiala unei haine , în special la mâneci și la gât ;

 

RĂSCROIT

RĂSCROÍT , - Ă , răscroiți , - te , adj . Tăiat după forma corpului ( în special la mâneci și la gât ) ; p . gener . tăiat , croit . V.

 

RAGLAN

... RAGLÁN , raglane , s . n . 1. Croială specială a unor obiecte de îmbrăcăminte , la care mâneca

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>