Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MATEMATICĂ

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 68 pentru MATEMATICĂ.

DERIVAȚIE

DERIVÁȚIE , derivații , s . f . 1. Ramificație secundară , temporară sau permanentă , a unui curs de apă , a unei canalizări , a unui circuit electric , a unei conducte de fluid sau a unei căi de comunicație . 2. Abatere a unui proiectil din planul de tragere , cauzată de rotația în jurul axei sale . 3. Derivare ( 1 ) . 4. Operație în cadrul analizei matematice , folosită pentru a găsi derivata unei funcții . [ Var . : ( înv . ) derivațiúne s .

 

DETERMINANT

DETERMINÁNT , - Ă , determinanți , - te , adj . , s . m . I. Adj . 1. Care determină sau este de natură să determine ceva ; hotărâtor . 2. ( Despre cuvinte sau propoziții ; adesea substantivat ) Care precizează sensul altui cuvânt sau al altei propoziții cu care este în legătură , fiind subordonat acestora . II. S . m . Expresie matematică ale cărei elemente sunt așezate sub forma unui tabel și care servește la rezolvarea sistemelor de

 

DIFERENȚĂ

DIFERÉNȚĂ , diferențe , s . f . 1. Ceea ce deosebește o ființă de altă , un lucru de altul ; lipsă de asemănare ; deosebire ; nepotrivire . 2. Rezultatul unei scăderi matematice . 3. ( Geogr . ; în sintagma ) Diferență de nivel = deosebire de altitudine între două puncte terestre . [ Var . : ( înv . ) diferínță s .

 

DISCRIMINANT

DISCRIMINÁNT , - Ă , discriminanți , - te , adj . , s . m . 1. Adj . ( Rar ) Discriminatoriu . 2. S . m . Expresie matematică formată din coeficienții unei ecuații de gradul

 

DISTRIBUTIVITATE

DISTRIBUTIVITÁTE s . f . Proprietate a unei operații matematice sau logice de a putea fi efectuată separat asupra diferiților termeni dintr - o expresie , rezultatul astfel obținut fiind același ca și în cazul când operația ar fi fost aplicată întregii

 

DOI

... DOI , DÓUĂ num . card . Număr având în numărătoare locul între unu și trei și indicat matematic

 

ECONOMETRIE

ECONOMETRÍE s . f . Ansamblul metodelor matematice și statistice folosite ca instrument de studiere a corelațiilor cantitative ale fenomenelor și proceselor

 

ECUAȚIE

ECUÁȚIE , ecuații , s . f . Relație matematică între mai multe mărimi cunoscute și necunoscute , valabilă numai pentru anumite valori ale mărimilor

 

EXPONENT

EXPONÉNT , - Ă , exponenți , - te , subst . 1. S . m . și f . Persoană sau grup social care reprezintă și apără o idee , un curent etc . ; reprezentant . 2. S . m . ( Mat . ) Semn în cifre sau în litere scris sus , cu caractere mai mici , la dreapta unui număr sau a unei mărimi matematice , pentru a arăta puterea la care se ridică

 

EXPRESIE

EXPRÉSIE , expresii , s . f . 1. Exprimare . 2. Fig . Manifestare , redare a ideilor , a sentimentelor etc . prin cuvinte , mimică etc . 3. Grup de numere , litere etc . legate între ele prin simboluri de operații matematice ( adunare , înmulțire etc . ) . [ Var . : expresiúne s .

 

FORMULĂ

FORMÚLĂ , formule , s . f . 1. Enunț precis al regulii de urmat pentru efectuarea unei anumite operații ; expresie precisă , generala și invariabilă a unei idei , a unei relații , a unei legi etc . ( care se poate aplica mai multor cazuri particulare ) . 2. Relație alcătuită din litere , cifre și semne matematice , constituind o identitate în care unul dintre membri este considerat ca expresie a celuilalt sau ca regulă de urmat pentru a calcula valoarea celuilalt . 3. Expresie în simboluri chimice care reprezintă compoziția calitativă și cantitativă a moleculei unei substanțe . 4. Parolă . 5. Mijloc ,

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>