Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OPOZIȚIE

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 42 pentru OPOZIȚIE.

DEVOLTOR

... DEVOLTÓR , devoltoare . s . n . Mașină sau transformator electric folosit pentru reducerea tensiunii electrice alternative într - o rețea , prin producerea unei tensiuni în opoziție

 

DREPT

... legi sau al unei recunoașteri oarecare . 4. ( Pop . ; despre rude ) Care este legat de cineva prin legături directe , de sânge ; adevărat , bun . B. Adj . ( În opoziție cu stâng ) 1. ( Despre organe ale corpului ) Așezat în partea opusă părții corpului omenesc în care se află inima . 2. Care se află de partea ...

 

FIE

FÍE^1 conj . 1. ( În corelație cu sine însuși sau cu " or " și " sau " , introduce o propoziție disjunctivă , exprimând nu numai alternanța sau opoziția , ci și o nuanță de condiție ) Ori . . . ori . . . 2. ( Urmat de " și " introduce o propoziție concesivă ) Chiar ( și ) , măcar . FÍE^2 s . f . ( Înv . ; azi pop . , urmat de un adj . pos . sg . ) Fiică . A fost fie - sa pe la

 

IMOBILISM

... IMOBILÍSM s . n . Atitudine de opoziție

 

JANSENISM

JANSENÍSM s . n . Curent social - religios apărut în Olanda și în Franța la mijlocul sec . XVII , care exprima opoziția unei părți a burgheziei față de iezuitism , preluând concepția despre predestinare și propovăduind o morală

 

JUNIOR

... și 19 ani , limitele de vârstă variind de la o specialitate sportivă la alta . 2. S . m . ( Pe lângă un nume propriu de persoană , în opoziție

 

LOC

... pentru a arăta o înlocuire , o substituire . În loc să . . . ( sau de a . . . ) , se spune pentru a arăta raportul de opoziție

 

NUMEN

... NÚMEN s . n . Lucru în sine , cunoscut numai prin rațiune , în opoziție

 

OBSTRUCȚIE

... prelungirea artificială a discuțiilor , desfășurarea unei dezbateri , a unei acțiuni , a unui proces sau luarea unei hotărâri ; p . ext . opoziție

 

OPONENT

... OPONÉNT , - Ă , oponenți , - te , s . m . și f . Persoană care își exercită dreptul de opoziție

 

OPOZANT

... s . m . și f . 1. Oponent . 2. ( În țările cu regim parlamentar ) Persoană care face parte dintr - un partid sau dintr - un grup politic de opoziție

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>