Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PLAC
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 214 pentru PLAC.
AGREÁBIL , - Ă , agreabeli , - e , adj . Plăcut ,
AMÁBILE adv . ( Indică modul de executare a unei bucăți muzicale ) În mod grațios , plăcut . - Cuv .
AMATÓR , - OÁRE , amatori , - oare , s . m . și f . , adj . 1. ( Persoană ) căreia îi place ceva , care are predilecție sau pasiune pentru ceva ; ( persoană ) care este dispusă să cumpere ceva . 2. ( Persoană ) care se ocupă cu o meserie , cu o artă , cu o disciplină , fără a o exercita ca profesionist ;
ARMONOGRÁF , armonografe , s . n . Aparat mecanic cu ajutorul căruia se pot obține serii de curbe cu aspect grafic plăcut , armonios , inedit . [ Scris și :
AROMATIZÁ , aromatizez , vb . I . Tranz . 1. A da un miros sau un gust plăcut unei substanțe cu ajutorul aromatelor ^1 . 2. A obține ( prin diverse procedee chimice ) o hidrocarbură
AROMITÓR , - OÁRE , aromitori , - oare , adj . 1. Care răspândește un miros plăcut . 2. Care îmbie la somn . - Aromi + suf . -
ASPECTUÓS , - OÁSĂ , aspectuoși , - oase , adj . Care are aspect ( 1 ) plăcut , prezentabil etc . [ Pr . : - tu - os ] - Aspect + suf . -
ATRĂGĂTÓR , - OÁRE , atrăgători , - oare , adj . Care atrage ( 2 ) prin calitățile sale ( plăcute ) ; atractiv . Persoană
AUTORITÁR , - Ă , auroritari , - e , adj . Căruia îi place să uzeze ( și uneori să abuzeze ) de dreptul de a comanda , de a da dispoziții ; care găsește satisfacție în faptul de a fi ascultat . Om
BĂRBUȘOÁRĂ , bărbușoare , s . f . 1. ( Rar ) Diminutiv al lui barbă ; bărbuță . 2. Plantă erbacee din familia cruciferelor , cu flori galbene plăcut mirositoare ; micsandră - sălbatică ( Erysimum repandum ) . 3. ( Reg . ) Crușățea ( Barbarea vulgaris ) . - Barbă + suf . -
BĂTĂIÓS , - OASĂ , bătăioși , - oase , adj . Căruia îi place să se bată ( I ) ; care își susține ideile cu violență ; agresiv . [ Pr . : - tă - ios ] - Bătaie + suf . -