Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RĂU
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 279 pentru RĂU.
... DRAC , draci , s . m . 1. Ființă imaginară , de sex masculin , întruchipare a spiritului rău ; diavol , demon , satana , necuratul , aghiuță . 2. Fig . Om plin de păcate , rău , crud ; om poznaș , isteț , vioi . 3. Compus : drac - de - mare = pește marin de culoare cenușie - roșiatică , cu corpul și capul comprimate lateral , a cărui ...
... vb . IV . 1. Intranz . A comite o greșeală ; p . ext . a se înșela . 2. Tranz . A executa ceva greșit , rău . 3. Intranz . A se face vinovat de ceva față de cineva , a face cuiva un rău
... produce ușor indigestie ; care se asimilează cu greutate . 3. ( Despre mirosuri ) Care produce o senzație de neplăcere , de insuficiență respiratorie etc . ; ( despre aer ) care miroase rău ; încărcat ; p . ext . apăsător , copleșitor . 4. ( Despre noapte , ceață etc . ) Dens , compact . III. Adj . 1. Care se face cu greutate , care cere eforturi mari ; anevoios ... Cu greutate ( mare ) , cu toată greutatea . S - a lăsat greu . 2. În mod dificil , anevoios , cu dificultate , cu trudă ; anevoie . Muncește greu . 3. Rău , grav , tare . E greu bolnavă . V. S . n . 1. Greutate , dificultate ; împrejurare dificilă ; impas . 2. Povară , sarcină ; p . ext . partea cea mai grea , cea mai ...
... de câini , de lupi etc . care umblă împreună ( după pradă ) . 2. ( Înv . ) Vânătoare ( cu gonaci și câini ) ; goană . 3. ( Reg . ) Cățea ( rea ) ; p . ext . câine ( rău
... INFÉCT , - Ă , infecți , - te , adj . 1. ( Despre mirosuri ) Greu , urât , puturos , rău ; ( despre aer ) stricat , viciat , greu . 2. ( Despre obiecte ) Cu aspect respingător , neîngrijit , murdar , urât , de calitate proastă ; rău
... Termen injurios dat în trecut de românii ortodocși popoarelor de altă religie ; p . ext . termen de ocară dat cotropitorilor . 2. Termen depreciativ pentru un om rău , câinos sau , p . ext . pentru un animal rău
LUÁ , iau , vb . I . Tranz . I. 1. A prinde un obiect în mână spre a - l ține ( și a se servi de el ) sau spre a - l pune în altă parte . 2. A mânca ( pe apucate ) , a înghiți din ceva ; spec . a înghiți o doctorie . 3. A îmbrăca , a pune pe sine o haină etc . II. 1. A scoate ceva din locul în care se afla ; a smulge , a desprinde . 2. A scoate ceva în cantitate limitată . 3. A deposeda pe cineva de un lucru ( fără intenție de a și - l însuși ) . III. 1. A - și însuși ceea ce i se cuvine , a pune stăpânire pe ceva ; p . ext . a primi , a căpăta . 2. A ( - și ) face rost de ceva ; a găsi pe cineva sau ceva . 3. A cumpăra . 4. A încasa o sumă de bani . 5. A - și însuși un lucru străin . 6. A cuceri ; a ...
MELIORÍSM s . n . Concepție potrivit căreia lumea nu este nici cea mai rea cu putință , nici iremediabil rea , ci poate fi ameliorată sau este în curs de ameliorare . [ Pr . : - li -
MERITÁ , mérit , vb . I . Tranz . A fi vrednic de răsplată sau de pedeapsă potrivit cu faptele sale ( bune sau rele ) ; a avea dreptul să primească o răsplată ( bună sau rea ) ; a i se cuveni , a
... negativi , - e , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care exprimă o negare sau un refuz , care neagă ceva . 2. Lipsit de însușiri bune , de calități , rău ; care produce rău , care este periculos . 3. ( Despre numere , mărimi scalare etc . ) Care este mai mic decât zero ( sau egal cu zero ) ; care se notează în scris cu ...
... PERVÉRS , - Ă , perverși , - se , adj . ( Despre oameni ; adesea substantivat ) care este înclinat spre fapte rele , gata oricând să facă rău ; care manifestă o deviere de la normal a instinctelor , a judecății , a ideilor , descompus din punct de vedere moral ...