Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SFĂRÂMĂ

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 55 pentru SFĂRÂMĂ.

FRAGIL

FRAGÍL , - Ă , fragili , - e , adj . ( Despre materiale ) Care se sparge , se sfărâmă , se frânge ușor sub acțiunea unor solicitări exterioare , a unor tensiuni interne

 

FREZĂ

FRÉZĂ^3 , freze , s . f . Un fel de guler cu mai multe pliuri care se purta la gât în sec . XVI - XVII . FRÉZĂ^2 , freze , s . f . Pieptănătură bărbătească ; frizură . FRÉZĂ^1 , freze , s . f . 1. Unealtă așchietoare cu unul sau cu mai multe tăișuri , dispuse simetric în jurul unui ax și având o mișcare de rotație , folosită la prelucrarea metalelor , a lemnului și a altor materiale dure ; frezor ^1 . 2. Mașină de frezat . 3. Mașină agricolă având organul activ format dintr - un ax rotitor prevăzut cu gheare și cuțite , care rupe bucăți din pământ , le sfărâmă și le amestecă . 4. ( Urmat de determinarea " rutieră " ) Mașină de lucru rutieră folosită pentru ruperea , mărunțirea și amestecarea cu lianți a stratului superficial de pământ , la executarea

 

LAMINOR

LAMINÓR , laminoare , s . n . 1. Instalație care transformă un material ( metalic ) în lame , fire etc . 2. Mașină care întinde un material textil aflat în formă de bandă pentru a - i uniformiza grosimea și a - i face firele paralele . 3. Mașină care macină sau sfărâmă anumite materiale pentru a pregăti pasta de argilă , nisipul de concasor

 

MĂRUNȚI

... MĂRUNȚÍ , mărunțesc , vb . IV . Tranz . A tăia , a fărâmița , a rupe , a împărți , a sfărâma

 

MELEGAR

MELEGÁR^2 , melegare , s . n . Bazin de lemn în care cade minereul sfărâmat din șteampurile țărănești . - Et . nec . MELEGÁR^1 , melegare , s . n . ( Reg . ) Loc special amenajat pe un strat de gunoi de grajd , în care se cultivă răsadurile ;

 

MESTECA

... MESTECÁ^1 , méstec , vb . I . Tranz . A sfărâma

 

MESTECAT

MESTECAT ^2 , - Ă , mestecați , - te , adj . ( Despre alimente ) Sfărâmat , măcinat cu dinții și amestecat în gură . - V. mesteca ^1 . MESTECÁT^1 s . n . Faptul de a mesteca ^1 . - V.

 

MIXT

MIXT , - Ă , micști , mixte , adj . , s . f . pl . 1. Adj . Alcătuit din elemente deosebite ( ca natură , origine , funcție etc . ) ; 2. S . f . pl . Produse miniere naturale constituite din mai multe minerale concrescute , care trebuie sfărâmate în vederea separării substanțelor

 

MOZOLI

... MOZOLÍ , mozolesc , vb . IV . 1. Tranz . A frământa ceva în gură cu saliva , fără a mușca sau a sfărâma cu dinții ; a molfăi , a morfoli . 2. Tranz . și refl . ( Reg . ) A ( se ) murdări , a ( se ) mânji ...

 

PIETRIȘ

PIETRÍȘ , pietrișuri , s . n . 1. Rocă sedimentară detritică necimentată constituită din diferite fragmente de roci și de minerale rotunjite , cu dimensiunile cuprinse între 2 mm și circa 70 mm , care se formează pe litoral , în albiile apelor curgătoare , în regiunile ocupate de ghețari etc . 2. Pietriș ( 1 ) mai mărunt provenit din albiile râurilor , din cariere sau din piatră sfărâmată , folosit ca agregat în prepararea betoanelor , ca material de pietruire a drumurilor etc . 3. ( Înv . și pop . ) Pământ pietros sau nisipos , neproductiv , sterp . - Piatră + suf . -

 

PISA

... PISÁ , pisez , vb . I . Tranz . 1. A zdrobi , a sfărâma o substanță , un corp solid prin loviri repetate ( cu pisălogul , cu ciocanul etc . ) , pentru a le face mai mărunte sau a le ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>