Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TRECĂTOARE

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 38 pentru TRECĂTOARE.

MÂNIE

MÂNÍE , mânii , s . f . 1. Izbucnire de iritare violentă , dar trecătoare , împotriva cuiva sau a ceva ; furie , supărare mare . 2. ( Pop . ; adesea determinat prin " lui Dumnezeu " , " cerului " , " pământului " ) Prăpăd , urgie , grozăvie , nenorocire ,

 

MOMENTAN

... MOMENTÁN , - Ă , momentani , - e , adj . 1. Care durează un moment sau puțin timp ; temporar , trecător

 

MURITOR

MURITÓR , - OÁRE , muritori , - oare , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care își termină existența prin moarte , care este în mod inevitabil supus morții . 2. S . m . și f . Om ( considerat ca ființă trecătoare ) ; pământean . - Muri + suf . -

 

PÂRLEAZ

PÂRLEÁZ , pârleazuri , s . n . Trecătoare îngustă peste un gard ( mai ales la țară ) , făcută din una sau mai multe scânduri ( ca niște trepte ) care se sprijină , la extremități , pe câte un țăruș bătut în

 

PAS

PAS ^4 subst . Substanță medicamentoasă antibiotică , cu aspect de pulbere albă , puțin solubilă în apă , folosită în tratamentul tuberculozei . PAS ^3 , ( 1 ) pași , s . m . , ( II ) pasuri , s . n . I. S . m . 1. Fiecare dintre mișcările alternative pe care le fac picioarele în mers obișnuit ; p . ext . distanță astfel parcursă : p . gener . distanță mică . 2. Mod de a umbla pe jos ; mers , umblet , călcătură . 3. Unitate de măsură de lungime egală cu distanța dintre cele două picioare ale omului depărtate în cursul mersului obișnuit ; p . ext . distanță reprezentată de această unitate de măsură . 4. Urma lăsată de talpa piciorului sau a încălțămintei în mers . 5. ( Biol . ; în sintagma ) Pas genetic = distanță creată între unul dintre părinții și unul dintre copiii lui , astfel încât posibilitatea acestuia de a primi o genă oarecare se înjumătățește datorită meiozei . II. S . n . 1. Distanță între două elemente alăturate identice ale unui sistem tehnic , măsurată în direcția în care se repetă elementele . 2. ( Înv . și reg . ) Unealtă de lemn asemănătoare cu un compas , folosită în dulgherie , dogărie etc . PAS ^2 , pasuri , s . n . 1. Drum , loc îngust și mai coborât , de - a lungul unei văi , între ...

 

PASAGER

... localitate etc . , persoană care circulă sau călătorește folosind un mijloc de transport ( în comun ) ; călător . 2. S . n . Navă de pasageri . 3. Adj . ( Rar ) Vremelnic , trecător

 

PIERITOR

... PIERITÓR , - OÁRE , pieritori , - oare , adj . 1. Supus morții , pieirii ; muritor . 2. Care dispare sau se risipește , care nu durează ; trecător

 

POARTĂ

POÁRTĂ , porți , s . f . 1. Deschidere amenajată într - un zid , într - un gard etc . în care s - au prins cu balamale tăblii de lemn , de fier etc . pentru a permite accesul din interior în exterior și invers ; deschizătura împreună cu tăblița , cu balamalele etc . ; tăblia care închide deschizătura . 2. Ușă la intrarea principală a unei clădiri ; p . ext . casă , gospodărie . 3. Arcul pe care îl formează o conductă de aer comprimat traversând galeria unei mine . 4. Cadru format din două bare verticale unite la capătul de sus printr - o bară orizontală ( de care se prinde o plasă ) , instalat pe terenurile de sport , în care se urmărește introducerea mingii sau a pucului la unele jocuri sportive ( fotbal , handbal , hochei etc . ) . 5. Vale îngustă prin care o apă își deschide trecerea între două șiruri de munți ; pas , trecătoare , defileu . 6. ( Înv . ; în epoca suzeranității turcești asupra țărilor române ) Reședința , curtea sultanului sau a unui pașă ; p . ext . Imperiul

 

POSADĂ

POSÁDĂ , posade , s . f . 1. ( Pop . ) Curătură ( în pădure ) . 2. ( Pop . ) Trecătoare ( îngustă ) în munți . 3. ( Înv . ) Loc întărit în mod natural ( care servea ca punct de vamă ) . 4. Pârghie cu ajutorul căreia se reglează poziția pietrelor morii în timpul măcinatului , pentru a se obține , după voie , o făină mai mare sau mai

 

SCLIPITURĂ

SCLIPITÚRĂ , sclipituri , s . f . Lucire , sclipire momentană , trecătoare . - Sclipi + suf . -

 

STRÂMTOARE

STRÂMTOÁRE , strâmtori , s . f . 1. Loc strâmt , îngust , între munți sau între dealuri ; defileu , trecătoare . 2. Fâșie îngustă de apă care leagă două mări sau oceane și se află între două porțiuni de uscat apropiate . 3. Faptul de a fi strâmt . 4. Fig . Situație grea , stânjenitoare ( datorită lipsei de bani ) ; încurcătură , jenă ( financiară ) . - Strâmt + suf . -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>