Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FORMA
Rezultatele 201 - 210 din aproximativ 299 pentru FORMA.
PERIMONTÁN , - Ă , perimontani , - e , adj . ( Despre forme de relief , regiuni etc . ) Situat în jurul munților , la poalele acestora . - Peri - +
PERNÍȚĂ , pernițe , s . f . I. 1. Diminutiv al lui pernă ( 1 ) ; pernuță ( 1 ) , pernioară , pernișoară ; spec . puișor . 2. ( Urmat adesea de determinarea " de ace " ) Săculeț de diferite forme , umplut cu câlți , vată , nisip etc . , în care se înfig , pentru a fi păstrate , ace și bolduri ; pernuță ( 2 ) . II. ( În forma periniță ) Dans popular în care un băiat iese în centrul horei , își alege din horă o fată cu care îngenunchează ( pe o pernă sau o batistă ) și o sărută , fata urmând să facă în continuare același lucru cu alt băiat ; melodie după care se execută acest dans . [ Var . : periníță s . f . ] - Pernă + suf . -
PERSOÁNĂ , persoane , s . f . 1. Individ al speciei umane , om considerat prin totalitatea însușirilor sale fizice și psihice ; ființă omenească , ins . 2. ( În sintagmele ) Persoană fizică = om considerat ca subiect cu drepturi și cu obligații și care participă în această calitate la raporturile juridice civile . Persoană juridică ( sau morală ) = organizație care , având o alcătuire de sine stătătoare și un patrimoniu propriu în vederea îndeplinirii unui anume scop admis de lege , este subiect cu drepturi și cu obligații , deosebit de persoanele fizice care intră în componența ei . 3. Categorie gramaticală specifică verbului și unor pronume ( personal , reflexiv , posesiv , de întărire ) , prin care se indică vorbitorul , interlocutorul și orice obiect , deosebit de vorbitor și de interlocutor ; fiecare dintre formele flexionare ale verbului și ale unor pronume prin care se indică raporturile de mai
PERSONÁL , - Ă , personali , - e , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care aparține unei anumite persoane ( 1 ) , privitor la o anumită persoană , care este specific , caracteristic pentru o persoană ; individual , propriu . 2. ( În sintagmele ) Tren personal ( și substantivat , n . ) = tren de persoane , care circulă cu o viteză relativ mică și care oprește în toate stațiile . ( Gram . ) Pronume personal = pronume care desemnează diferitele persoane ( 1 ) și care se declină schimbându - și forma după persoană , număr și caz . ( Gram . ) Mod personal = mod ale cărui forme se modifică după cele trei persoane ( 3 ) . II. S . n . 1. ( Colectiv ) Totalitatea persoanelor ( 1 ) care lucrează într - o întreprindere , într - o instituție , pe un vehicul de transport terestru sau aerian etc . 2. Categorie de lucrători din cadrul unei întreprinderi sau instituții care îndeplinesc o muncă cu același
PESMÉT , pesmeți , s . m . 1. ( Adesea la sg . cu sens de pl . ) Felie de pâine sau de cozonac uscată sau prăjită . 2. Preparat culinar făcut de obicei din făină cu adaos de drojdie , unt , zahăr și ouă , tăiat în diferile forme și copt la
... aluminiu și de potasiu ) ; piatră - vânătă = sulfat de cupru hidratat ; piatra - iadului = azotat de argint ; piatră - de - var = carbonat de calciu ; piatră - pucioasă = sulf ( în formă
PICTÚRĂ , picturi , ( 2 ) s . f . 1. Ramură a artelor plastice care interpretează realitatea în imagini vizuale , prin forme colorate , bidimensionale , desfășurate pe o suprafață plană . 2. Lucrare artistică executată de un pictor : tablou , pânză . 3. Fig . Descriere sugestivă ( într - o operă beletristică ) a fizicului și a caracterului personajelor , a unor scene din viața reală și din natură
PÍLDĂ , pilde , s . f . 1. Ceea ce poate servi cuiva drept învățătură , drept model de urmat , drept termen de comparație ; ceea ce poate servi ca obiect de imitație sau inspirație în privința formei , aspectului etc . ; model , exemplu . 2. Povestire alegorică cu un cuprins religios sau moral , producție literară cu caracter moralizator , cu o structură apropiată de fabulă ; parabolă ; p . ext . maximă , sentință ; proverb , zicală ; semnificație , tâlc cuprins într - o asemenea povestire , maximă , zicală sau într - o acțiune oarecare , într - o faptă
... PITORÉSC , - EÁSCĂ , pitorești , adj . Care , prin așezare , aspect , formă , colorit , este potrivit pentru a deveni subiectul unei picturi ; p . ext . care atrage atenția , care impresionează prin bogăția coloritului , varietatea formelor , prin originalitate ...
PÍUĂ , pive , s . f . 1. Instalație sau mașină folosită pentru împâslirea țesăturilor de lână prin frecarea și presarea lor între doi cilindri rotitori și prin lovirea lor cu ciocane de lemn într - un mediu cald și umed . 2. Vas de lemn , de metal sau de piatră de diverse forme și mărimi , cu pereții și cu fundul gros , în care se pisează diverse substanțe sau corpuri solide . 3. Parte a șteampului în care se zdrobește un minereu . 4. Scobitură în piesa unei instalații , care servește la fixarea sau la rotirea altei piese din instalația respectivă . 5. ( Înv . și reg . ) Mortier . 6. ( Pop . ; în expr . ) A se pune piua ( sau în piuă ) = a se ghemui pentru a servi ca treaptă cuiva care vrea să ajungă la un loc înalt sau pentru a lua pe cineva în cârcă . [ Pr . : pi - uă . - Pl . și : piue . - Var . : ( înv . și reg . ) : pívă s .
PLANOGRAFÍE , planografii , s . f . Procedeu de reproducere tipografică la care se folosesc forme de tipar din piatră litografică , aluminiu