Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IDEI
Rezultatele 201 - 210 din aproximativ 350 pentru IDEI.
LÍMBĂ , limbi , s . f . I. Organ musculos mobil care se află în gură , servind la perceperea gustului , la mestecarea și la înghițirea alimentelor , la om fiind și organul principal de vorbire . II. 1. Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate , specific oamenilor , prin care aceștia își exprimă gândurile , sentimentele și dorințele ; limbaj , grai . 2. Limbajul unei comunități umane , istoric constituită , caracterizat prin structură gramaticală , fonetică și lexicală proprie . 3. Totalitatea altor mijloace și procedee ( decât sunetele articulate ) folosite spre a comunica oamenilor idei și sentimente . Limba surdomuților . 4. ( Înv . și reg . ) Vorbă , cuvânt ; grai , glas . 5. ( Înv . ) Prizonier folosit ca informator asupra situației armatei inamice . 6. ( Înv . și arh . ) Comunitate de oameni care vorbesc aceeași limbă ; popor , neam , națiune . III. Nume dat unor obiecte , instrumente etc . care seamănă formal sau funcțional cu limba ( I ) . 1. Bară mobilă de metal , agățată în interiorul clopotului , care , prin mișcare , lovește pereții lui , făcându - l să sune . 2. Fiecare dintre arătătoarele ceasornicului . 3. Obiect de metal , de os , de material plastic etc . care înlesnește încălțarea pantofilor ; încălcător . 4. Bucată de piele , de pânză etc . lungă și îngustă , care acoperă deschizătura încălțămintei în locul unde aceasta se încheie cu șiretul . 5. Lama ...
LÍMPEDE , limpezi , adj . 1. ( Despre lichide ) Curat și străveziu , transparent , clar . 2. ( Despre cer , timp , atmosferă ) Senin , lipsit de nori , de ceață ; luminos . 3. ( Despre ochi , privire ) Pur ; luminos . 4. ( Despre sunete ; p . ext . despre glas ) Care răsună distinct ; clar , deslușit . 5. ( Despre minte , spirit ; p . ext . despre oameni ) Care vede , înțelege și expune lucrurile în mod lămurit , deslușit ; lucid . 6. ( Despre idei sau felul de exprimare al cuiva ) Ușor de înțeles , clar , lămurit , deslușit ;
LOC , locuri , s . n . I. 1. Punct , porțiune determinată în spațiu . 2. Spațiu ocupat de cineva sau de ceva . 3. Pasaj într - o scrisoare ; publicație în care a apărut un anumit lucru . II. 1. Slujbă , post ^2 ; funcție . 2. Situație socială a cuiva ; p . gener . situație . III. Moment potrivit ; prilej , ocazie . IV. ( În expr . ) În loc de . . . sau în locul . . . , se spune pentru a arăta o înlocuire , o substituire . În loc să . . . ( sau de a . . . ) , se spune pentru a arăta raportul de opoziție dintre două idei , două acțiuni
LOZÍNCĂ , lozinci , s . f . Formulare concisă și pregnantă a unei idei , destinată să rețină atenția și utilizată pentru propagandă politică , publicitate
LUCÍ , lucesc , vb . IV . Intranz . 1. A răspândi lumină ; a străluci , a lumina . 2. A sclipi din cauza luminii ; a scânteia . 3. Fig . ( Despre idei , sentimente ) A apărea în mod brusc sau pentru scurt
... îndrepta , a conduce . 3. Tranz . A răspândi mulțumire , bucurie ; a înveseli , a însenina . 4. Intranz . ( Despre o idee
... a învinge o greutate , o nevoie sau pentru a se apăra . 4. Străduință depusă de cineva pentru a combate o idee
MANȘÉTĂ , manșete , s . f . 1. Partea de jos a mânecii unei cămăși ( bărbătești ) sau a unei bluze ; bandă ( detașabilă ) aplicată ca garnitură la partea de jos a unei mâneci . 2. Garnitură de piele sau de cauciuc , în formă de inel sau de cilindru , care servește la etanșarea unor deschideri . 3. Text scurt tipărit cu alt caracter de literă pe prima pagină a unui ziar sau într - o publicație periodică . , la începutul unui articol , care conține în rezumat o știre importantă din cuprinsul ziarului sau ideea principală , nota originală din cuprinsul
... MANIÁC , - Ă , maniaci , - ce , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care suferă de o manie ( 1 ) ; p . ext . ( om ) care este obsedat de o idee
... MANÍE , manii , s . f . 1. Boală mintală manifestată prin euforie , stare de excitație psihomotorie , logoree , halucinații , incoerență a gândirii etc . ; p . ext . idee
MARGINALIZÁ , marginalizez , vb . I Tranz . și refl . 1. A ( se ) situa la marginea unui obiect , a unui fenomen etc . 2. Tranz . A diminua , a reduce ( pe nedrept ) valoarea , importanța unei persoane , a unui lucru , a unei idei prin neglijare în mod voit , prin neluare în seamă . - Marginal + suf . -