Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru C

 Rezultatele 211 - 220 din aproximativ 560 pentru C.

CÂRNITURĂ

CÂRNITÚRĂ , cârnituri , s . f . ( Pop . ) Cotitură ( a unui drum ) . - Cârni + suf . -

 

CÂRNUȚ

CÂRNÚȚ , - Ă , cârnuți , - e , adj . ( Rar ) Diminutiv al lui cârn . - Cârn + suf . -

 

CÂRPĂ

CÂRPĂ , cârpe , s . f . Bucată de pânză sau de stofă ( veche ) , folosită de obicei în gospodărie ( la ștergerea prafului , a vaselor etc . ) , ca materie primă în industria hârtiei

 

CÂRPĂCI

CÂRPĂCÍ , cârpăcesc , vb . IV . Tranz . A cârpi , a petici ; p . gener . a lucra prost , a face lucruri de proastă

 

CÂRPĂCIE

CÂRPĂCÍE s . f . ( Înv . ) Meseria cârpaciului . - Cârpăci + suf . -

 

CÂRPĂCITOR

CÂRPĂCITÓR , - OÁRE , cârpăcitori , - oare , adj . ( Rar ) Care cârpăcește . - Cârpaci + suf . -

 

CÂRPĂTOR

CÂRPĂTÓR , cârpătoare , s . n . ( Pop . ) Bucată de lemn rotundă , pătrată sau dreptunghiulară , pe care se răstoarnă mămăliga sau pe care se taie carnea , ceapa etc . ;

 

CÂRPEALĂ

CÂRPEÁLĂ , cârpeli , s . f . Faptul de a cârpi ( ceva sau pe cineva ) ; ( în special ) reparație sumară sau prost executată ; cârpitură . - Cârpi + suf . -

 

CÂRPITURĂ

CÂRPITÚRĂ , cârpituri , s . f . Reparație sumară sau prost executată ; ( conc . )

 

CÂRTEALĂ

CÂRTEÁLĂ , cârteli , s . f . ( Pop . ) Faptul de a cârti ; protest , murmur ( de nemulțumire ) ; critică . - Cârti + suf . -

 

CÂTEODATĂ

CÂTEODÁTĂ adv . Din timp în timp , când și când , uneori . - Câte + o +

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>