Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru P

 Rezultatele 211 - 220 din aproximativ 2789 pentru P.

PÂRÂCIOS

PÂRÂCIÓS , - OÁSĂ , pârâcioși , - oase , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care pârăște ( 1 ) , care are obiceiul să pârască ; pârâtor . - Pârî + suf . -

 

PÂRÂCIUNE

PÂRÂCIÚNE , pârâciuni , s . f . ( Pop . ) Pâră ( 1 ) . - Pârî + suf . -

 

PÂRÂIRE

PÂRÂÍRE s . f . ( Rar ) Pârâit . - V.

 

PÂRÂIT

PÂRÂÍT s . n . Faptul de a pârâi ; pârâire . - V.

 

PÂRÂITOARE

PÂRÂITOÁRE , pârâitori , s . f . 1. Aparat rudimentar de lemn prevăzut cu aripioare , care , mișcate de vânt , produc un zgomot strident și alungă păsările din semănături , livezi , vii etc . ; zbârnâitoare . 2. Fâșie de hârtie care se leagă de cele două capete de sus ale spetezelor zmeului și care , la înălțarea acestuia , produce un pârâit puternic ; zbârnâitoare . 3. Specie de lăcustă de culoare cafenie sau neagră , care în timpul zborului , produce un fel de pârâturi ( Psophus stridulus ) . [ Pr . : - râ - i - . - Var . : pârăitoáre s . f . ] - Pârâi + suf . -

 

PÂRÂTOR

PÂRÂTÓR , - OÁRE , pârâtori , - oare , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care pârăște ( 1 ) , care are obiceiul să pârască ; ( persoană ) care denunță , delator . - Pârî + suf . -

 

PÂRĂI

PÂRĂÍ vb . IV . v .

 

PÂRĂITOARE

PÂRĂITOÁRE s . f . v .

 

PÂRȘ

PÂRȘ , pârși , s . m . Nume dat mai multor specii de mamifere din familia rozătoarelor , cu aspect intermediar între veveriță și șoarece , lungi de circa 20 centimetri , cu coadă lungă și stufoasă , cu blană moale și bogată , cu ochi mari și cu bot ascuțit , care trăiesc mai ales prin păduri , cățărate în copaci ( unde își au de obicei culcușul și unde hibernează ) ( Glis glis , Muscardinus avellanarius , Dryomus

 

PÂRȚ

PÂRȚ , pârțuri , interj . , s . n . 1. Interj . Cuvânt care imită zgomotul produs de gazele eliminate din organism prin orificiul anal . 2. S . n . Gaze care se elimină cu zgomot prin orificiul anal . -

 

PÂRȚAG

PÂRȚÁG s . n . ( Pop . și fam . ) Acces de furie , gust de ceartă ; capriciu , toană . - Pârț + suf . -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>