Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ROCĂ
Rezultatele 211 - 220 din aproximativ 257 pentru ROCĂ.
PNEUMATOLÍZĂ s . f . Totalitatea fenomenelor provocate de acțiunea emanațiilor gazoase dezvoltate din magmă asupra rocilor înconjurătoare cu care ajung în contact . [ Pr . : pne -
... PORFÍR , porfire , s . n . Rocă
... PORFIRÍT , porfirite , s . n . Rocă
... PROTOGÍN , - Ă , protogini , - e , adj . , s . f . 1. Adj . ( Bot . , despre flori hermafrodite ) Al cărui pistil se dezvoltă înaintea staminelor . 2. S . f . ( Geol . ) Rocă
PSAMÍT , psamite , s . n . ( Geol . ) 1. Material detritic care alcătuiește unele roci sedimentare . 2. Denumire pentru nisip sau
... RADIOLARÍT s . n . Rocă sedimentară , silicioasă , de origine organică , cenușie - gălbuie sau roșiatică , rezultată din consolidarea depozitelor de radiolari și utilizată ca material abraziv și absorbant . [ Pr . : - di - o ...
... REOMORFÍSM s . n . ( Geol . ) Proces prin care o rocă
... RIOLÍT , riolite , s . n . Rocă
ROCAILLE adj . n . Stil rocaille ( În sintagma ) = gen de ornamentație apărut în arta franceză din timpul domniei lui Ludovic al XV - lea , caracterizat prin fantezia contururilor răsucite și prin imitarea unor elemente naturale ( grote , stânci , roci ) . [ Pr . : rocái ] - Cuv .
RUBANÁTĂ , rubanate , s . f . ( Geol . ) Textură a unor roci eruptive cu aspectul unor dungi , datorită alternanței diferitelor