Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SOCIAL
Rezultatele 211 - 220 din aproximativ 306 pentru SOCIAL.
OLIGOFRENOPEDAGOGÍE s . f . Ramură a pedagogiei speciale care se ocupă de instruirea , educarea și recuperarea socială a copiilor cu deficiență
OM , oameni , s . m . 1. Ființă superioară , socială , care se caracterizează prin gândire , inteligență și limbaj articulat , iar din punct de vedere morfologic prin poziția verticală a corpului și structura piciorului adaptată la aceasta , mâinile libere și apte de a efectua mișcări fine și creierul deosebit de dezvoltat . 2. ( Cu determinări care indică un raport de dependență ) Persoană care se află în slujba cuiva ; persoană de încredere . 3. Persoană de vază , de seamă . 4. Bărbat . 5. ( La sg . ) Persoană oarecare , cineva , oricine . 6. ( Art . ) Numele popular al constelației boreale Hercule . [ Gen . - dat . : omului ; voc . :
ONOÁRE , onoruri , ( 5 , 6 ) s . f . 1. Integritate morală , probitate , corectitudine ; demnitate , cinste . 2. Reputație , prestigiu , faimă , vază . 3. Prețuire deosebită , considerație , respect , stimă . 4. Favoare , cinste . 5. Manifestare a stimei , a considerației pentru cineva , exprimată prin semne de cinstire , de respect ; p . ext . ( la pl . ) ranguri , demnități . 6. ( Înv . ; în forma onor ) Poziție socială ,
ORÂNDUIÁLĂ , orânduieli , s . f . 1. Rânduială , ordine , întocmire , organizare . 2. ( Înv . ) Hotărâre , dispoziție , ordin ; ( concr . ) act care conține o hotărâre . 3. Orânduire socială . [ Pr . : - du - ia - ] - Orândui + suf . -
... ORGANIZÁ , organizez , vb . I . Tranz . A face ca un grup social , o instituție etc . să funcționeze sau să acționeze organic ( repartizând însărcinările și coordonându - le conform unui plan adecvat ) ; a stabili și a ...
ORGÓLIU , orgolii , s . n . Părere foarte bună , adesea exagerată și nejustificată , despre sine însuși , despre valoarea și importanța sa socială ; îngâmfare , vanitate , suficiență ,
... pentru formarea unui lucru , a unui fenomen ; început , proveniență ; izvor , obârșie . 2. Apartenență prin naștere la o anumită familie , la un anumit grup social
PÁCE s . f . 1. Stare de bună înțelegere între popoare , situație în care nu există conflicte armate sau război între state , popoare , populații . 2. Acord al părților beligerante asupra încetării războiului , tratat de încheiere a unui conflict armat . 3. ( Într - o comunitate socială ) Lipsă de tulburări , de conflicte , de vrajbă ; armonie ^1 , împăciuire , înțelegere . 4. Liniște sufletească , stare de calm sufletesc ; tihnă , repaus , odihnă ; lipsă de zgomot și de mișcare ; calm , liniște ,
PAMFLÉT , pamflete , s . n . Specie literară ( în versuri sau în proză ) cu caracter satiric , în care scriitorul înfierează anumite tare morale , concepții politice , aspecte negative ale realității sociale , trăsături de caracter ale unei persoane
... s . m . 1. ( În India , în concepția brahmanilor ) Persoană care se află în afara castelor și care este lipsită de orice drepturi ; p . ext . grup social din care face parte o astfel de persoană . 2. Fig . Persoană sau colectivitate urgisită , disprețuită , căreia nu i se recunoaște nici un drept . [ Pr . : - ri ...
PÁRTE , părți , s . f . I. 1. Ceea ce se desprinde dintr - un tot , dintr - un ansamblu , dintr - un grup etc . , în raport cu întregul ; fragment , bucată , porțiune . 2. Element constitutiv , precis delimitat , din structura unui tot , a unui ansamblu ; element indisolubil legat de componența sau de esența unui lucru ; p . ext . sector , compartiment . 3. Ceea ce revine cuiva printr - o împărțire , printr - o învoială , dintr - o moștenire etc . 4. Contribuție în bani sau în muncă la o întreprindere , la o afacere etc . , dând dreptul la o cotă corespunzătoare din beneficiu ; ( concr . ) cota respectivă care revine fiecărui participant . II. 1. Regiune ( geografică ) , ținut ; loc ; țară . 2. Margine , latură , extremitate a unui lucru , a corpului unei ființe etc . ; fiecare dintre cele două laturi sau dintre fețele ori muchiile unui obiect . 3. Direcție , sens ( în spațiu ) ; 4. Fig . Punct de vedere într - o problemă dată ; privință . Din partea mea fă ce vrei . III. Categorie socială , profesională etc . ; tabără , grup , colectivitate ; persoanele care alcătuiesc o asemenea categorie , tabără etc . 2. Fiecare dintre persoanele , dintre grupurile de persoane etc . interesate într - o acțiune , într - o afacere sau într - un proces ; fiecare dintre statele implicate într - un conflict , angajate ...