Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TEHNICĂ
Rezultatele 211 - 220 din aproximativ 418 pentru TEHNICĂ.
INTÁRSIE , intarsii , s . f . Tehnică folosită la ornamentarea mobilierului , care constă din incrustarea în lemn a unor plăcuțe și fâșii din os , fildeș , sidef etc . sau din lemn de altă
INTELECTUÁL , - Ă , intelectuali , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care aparține intelectului , care se referă la activitatea minții , la intelect . 2. S . m . și f . Persoană care posedă o pregătire de specialitate temeinică și lucrează în domeniul artei , al științei , tehnicii etc . ; persoană care aparține intelectualității . [ Pr . : - tu -
INTERCONEXIÚNE , interconexiuni , s . f . 1. Legătură stabilită între mai multe rețele electrice prin intermediul unor linii de transport de energie electrică ; interconectare . 2. Ansamblul mijloacelor tehnice necesare pentru realizarea interconexiunii ( 1 ) unor sisteme energetice . [ Pr . : - xi -
... INTERSCHIMBÁBIL , - Ă , interschimbabili , - e , adj . ( Despre elementele unui sistem tehnic
INVÉNȚIE , invenții , s . f . 1. Rezolvare sau realizare tehnică dintr - un domeniu al cunoașterii care prezintă noutate și progres față de stadiul cunoscut până atunci . 2. Afirmație care susține ca adevărate lucruri inexistente , imaginare , mincinoase ; p . ext . minciună . 3. Căutarea și alegerea ideilor și argumentelor adecvate într - un discurs sau a ideilor și temelor corespunzătoare într - o creație artistică . 4. ( Muz . ; în forma invențiune ) Mică piesă muzicală în stil contrapunctic , imitativ , specifică barocului . [ Var . : invențiúne s .
INVENTÁ , inventez , vb . I . Tranz . 1. A crea , a născoci ceva nou care nu a existat până atunci , a imagina pentru prima dată ; a face o descoperire tehnică . 2. A prezenta drept adevărate lucruri imaginare , care nu există , neadevărate ; a scorni , a născoci ; p . ext . a
JAMBÓN , jamboane , s . n . Produs alimentar obținut din pulpă de porc preparată prin sărare și afumare sau fierbere cu mijloace tehnice speciale ;
JIRĂVÍRE , jirăviri , s . f . ( Pop . ) Tehnică de ornamentare a ceramicii , prin scurgerea culorilor de pe marginile vaselor spre centru , cu ajutorul gaiței ( 3 ) . - Et .
JIU - JÍTSU - JÍTSU s . n . Gen de lupte în stil liber , de origine japoneză , cu o tehnică specială , în care sunt folosite procedee brutale de atac și de autoapărare , mergând până la lovituri mortale . [ Pr . : jiu -
LÁMĂ^2 , lame , s . f . Gen de mamifere rumegătoare asemănătoare cu cămilele , dar mai mici și fără cocoașă , care trăiesc pe platourile înalte din America de Sud și care , domesticite , sunt folosite ca animale de povară ( Lama ) ; animal care face parte din acest gen . LÁMĂ^1 , lame , s . f . 1. Placă subțire de metal , de material plastic etc . , cu diverse întrebuințări ( în aparatura tehnică ) . 2. Partea metalică și tăioasă a unui instrument . 3. Placă mică și subțire de sticlă pe care se așază substanțele ce urmează a fi examinate la microscop . 4. Strat foarte subțire de lichid , liber sau cuprins între doi
LAMÉLĂ , lamele , s . f . 1. Mică placă subțire de metal , de sticlă sau de lemn , cu diferite întrebuințări tehnice . 2. Foiță subțire în structura unor corpuri sau a unor