Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SITUA
Rezultatele 221 - 230 din aproximativ 375 pentru SITUA.
NORD - ÉST - ÉST s . n . Punct cardinal secundar situat pe direcția bisectoarei unghiului format de direcțiile nord și est ; parte a globului pământesc , a unui continent , a unei țări etc . așezată între nord și
NORD - VÉST - VÉST s . n . Punct cardinal secundar situat pe direcția bisectoarei unghiului format de direcțiile nord și vest ; parte a globului pământesc , a unui continent , a unei țări etc . așezată între nord și
NÓRDIC , - Ă , nordici , - ce , adj . Care este situat în ( sau la , spre ) nord , care provine ( sau este originar ) din nord ; care aparține
NOTOCÓRDĂ , notocorde , s . f . Organ elastic în formă de nuia , situat în axa corpului unor animale , sub sistemul nervos și deasupra tubului digestiv , din care derivă coloana vertebrală . [ Var . : notocórd s .
NUCLÉU , nuclee , s . n . 1. ( Fiz . ) Particulă centrală a unui atom alcătuită din protoni și neutroni , purtătoare de sarcini electrice pozitive , în care este concentrată aproape toată masa atomului . 2. ( Chim . ) Ciclu de atomi sau ansamblu de cicluri de atomi alipite , care formează scheletul moleculelor unei substanțe și care rămâne neschimbat la toți derivații substanței respective . 3. ( Biol . ) Element constitutiv al celulei organice , de formă sferică sau ovoidală , situat în plasmă , având o structură proprie și îndeplinind funcții însemnate în viața celulei . 4. Fig . Element esențial , central al unui lucru , al unei
ÓBERLIHT , oberlihturi , s . n . Porțiune dintr - o fereastră sau dintr - o ușă situată deasupra cercevelelor sau a canaturilor mobile și având deschidere separată , servind la iluminarea sau la aerisirea unei
OBSTRÚCȚIE , obstrucții , s . f . 1. ( Med . ) Astupare a lumenului unui organ tubular ( trahee , bronhie , intestin , ureter etc . ) ca urmare a unui proces , a unui obstacol situat în interiorul organului sau a unei compresiuni exagerate exercitate din afară ; ocluzie , obliterare , obliterație . 2. Tactică folosită în unele parlamente pentru a împiedica , prin prelungirea artificială a discuțiilor , desfășurarea unei dezbateri , a unei acțiuni , a unui proces sau luarea unei hotărâri ; p . ext . opoziție
OBUZIÉR , obuziere , s . n . Gură de foc de artilerie asemănătoare cu tunul , care trage cu traiectorii foarte curbe pentru a lovi obiective situate înapoia unor obstacole înalte . [ Pr . : - zi -
OCCIDÉNT s . n . Apus ^1 ( 2 ) , vest ; spațiul geografic situat la apus de un punct de
OCCIPÚT , occiputuri , s . n . Proeminență osoasă situată în partea posterioară și inferioară a craniului , care este legată de vertebrele
OCHÍ^2 , ochesc , vb . IV . 1. Intranz . A potrivi o armă la ochi pentru ca proiectilul să nimerească ținta ; a fixa linia de ochire a unei arme ; a lua ținta , a ținti . 2. Tranz . A urmări , a fixa cu privirea , a descoperi pe cineva ( printre mai multe persoane ) cu o anumită intenție ; a ( - și ) pune ochii pe cineva . 3. Refl . unipers . ( Reg . , despre întinderi acoperite de zăpadă ) A face din loc în loc pete , ochiuri ( negre sau de verdeață ) prin topirea zăpezii . ÓCHI^1 , ochi , ( I , II 4 , 7 , 11 , 12 , III ) s . m . ochiuri , ( II 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 8 , 9 , 10 , 13 ) s . n . I. S . m . 1. Fiecare dintre cele două organe ale vederii , de formă globulară , sticloase , așezate simetric în partea din față a capului omului și a unor animale ; globul împreună cu orbita , pleoapele , genele ; irisul colorat al acestui organ ; organul vederii unui animal sau al unei insecte , indiferent de structura lui . 2. Facultatea de a vedea , simțul văzului , vedere ; privire , uitătură . 3. ( La pl . ) Obraz , ...