Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru URMEAZĂ

 Rezultatele 221 - 230 din aproximativ 630 pentru URMEAZĂ.

DESȚELENI

... vreme ) necultivat sau cultivat cu plante perene , pentru a - l însămânța . 2. Refl . ( Rar , despre copaci ) A ieși din rădăcini ( în urma

 

DESCENDENȚĂ

DESCENDÉNȚĂ , descendențe , s . f . 1. Înrudire în linie coborâtoare ; filiație . 2. ( Cu sens colectiv ) Posteritate ,

 

DESCUAMA

... DESCUAMÁ , pers . 3 descuamează , vb . I. Refl . ( Despre epidermă ) A se coji în urma

 

DESCUAMAT

... DESCUAMÁT , - Ă , dcscuamați , - ie , adj . ( Despre piele ) Care s - a cojit în urma

 

DESISTA

... DESISTÁ , desistez , vb . I . Tranz . ( Jur . ) A renunța la o acțiune sau la un drept care urma

 

DESPĂRȚITOR

DESPĂRȚITÓR , - OÁRE , despărțitori , - oare , adj . , s . n . 1. Adj . Care desparte . 2. S . n . ( În sintagma ) Despărțitor de lan = organ al mașinilor agricole de recoltat destinat separării de restul lanului a plantelor care urmează a fi tăiate . - Despărți + suf . -

 

DESTOINIC

DESTÓINIC , - Ă , destoinici , - ce , adj . ( Despre oameni și acțiunile lor ) . 1. Vrednic , merituos . 2. ( Urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv ) Capabil ; p . ext . în măsură ( să facă ceva ) ;

 

DESTUL

DESTÚL , - Ă , destui , - le , adj . , adv . 1. Adj . , adv . ( Care este ) în cantitate suficientă , atât cât trebuie . 2. Adj . , adv . ( Care este ) în cantitate sau în număr mare ; mult . 3. Adj . , adv . ( Care este ) mai mult decât trebuie , prea mult . 4. Adv . ( Urmat de un adjectiv sau de un adverb de care se leagă prin prep . " de " ) a ) ( Exprimă ideea de diminuare a calității pozitive indicate de adjectivul sau adverbul pe care - l însoțește ) Aproape . . . , suficient de . . . , relativ . . . S - au înțeles destul de bine . b ) ( Exprimă ideea de sporire a calității negative indicate de adjectivul sau adverbul pe care - l însoțește ) . Destul de puțin . Destul de rău . - De ^4 +

 

DETERIORA

... DETERIORÁ , deteriorez , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) uza , a ( se ) strica ( prin întrebuințare îndelungată , în urma

 

DETRITUS

... DETRÍTUS s . n . 1. Material rezultat din fărâmițarea rocilor prin acțiunea agenților externi . 2. Material granular mărunt rezultat în urma

 

DEZMEMBRA

... A ( se ) descompune , a ( se ) împărți , a ( se ) desface în mai multe părți ; p . ext . a ( se ) desființa în urma

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>