Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DES

 Rezultatele 231 - 240 din aproximativ 245 pentru DES.

SPRÂNCENAT

SPRÂNCENÁT , - Ă , sprâncenați , - te , adj . ( Adesea substantivat ) Cu sprâncene ( 1 ) mari și

 

STUFĂRIȘ

... STUFĂRÍȘ , stufărișuri , s . n . 1. Loc pe care crește stuf mult și des

 

SUPRAFUZIUNE

SUPRAFUZIÚNE , suprafuziuni , s . f . Situație de răcire foarte joasă a unei substanțe lichide care a rămas în această stare de agregare , deși a fost adusă la o temperatură inferioară celei de solidificare . [ Pr . : - zi - u - ] - Supra - + fuziune ( după fr .

 

SUSPINĂTOR

... SUSPINĂTÓR , - OÁRE , suspinători , - oare , adj . ( Rar ) Care suspină ( des

 

TĂMÂIOS

TĂMÂIÓS , - OÁSĂ , tămâioși , - oase , adj . , s . f . , s . n . 1. Adj . ( Despre unele varietăți de fructe , în special de struguri ) Care are un gust aromat , asemănător cu aroma de tămâie ; muscat . 2. Adj . , s . f . ( Varietate de viță de vie ) care produce struguri cu boabele sferice , cărnoase , dese și verzi sau violet - roșcate , puternic aromate . 3. S . f . , s . n . Vin făcut din tămâioasă ( 2 ) . - Tămâie + suf . -

 

TALON

TALÓN , taloane , s . n . 1. Parte a unei foi dintr - un registru , dintr - un chitanțier , dintr - un bonier etc . care rămâne la cotor după ce s - a rupt partea detașabilă . 2. Parte a ciorapului care acoperă călcâiul , marcată printr - o țesătură mai deasă . 3. Partidă la unele jocuri de cărți . 4. Fiecare dintre cele două margini îngroșate și întărite ale anvelopei unei

 

TAMARISCĂ

TAMARÍSCĂ s . f . Nume dat mai multor specii de arbuști ornamentali cu frunze mărunte și dese și cu flori albe sau roz (

 

TIHĂRAIE

TIHĂRÁIE , tihărăi , s . f . ( Pop . ) Povârniș pe coasta unui munte ; râpă abruptă ; loc râpos , sălbatic , acoperit cu vegetație deasă ; tihărie . - Et .

 

TUFĂ

TÚFĂ , tufe , s . f . 1. Arbust cu ramuri dese care pornesc direct de la rădăcină ; grup de flori , de lăstari sau de plante erbacee cu rădăcină comună . 2. ( Rar ) Ramură , creangă

 

TUFAR

TUFÁR , tufari , s . m . Arbore cu ramuri dese crescute de la rădăcină , ca o tufă ; tufan ( 2 ) . - Tufă + suf . -

 

URDINA

... URDINÁ , urdín , vb . I . Intranz . ( Înv . și reg . ) 1. A merge des

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>