Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SENSUL

 Rezultatele 231 - 240 din aproximativ 299 pentru SENSUL.

PRECESIUNE

... a axei de rotație a unui corp care se rotește rapid și are doar un punct fix . 2. ( Astron . ) Deplasare lentă și în sens

 

PREOȚIE

... PREOȚÍE s . f . 1. Calitatea , demnitatea , funcția de preot ; popie . 2. ( Înv . ; cu sens

 

PROPULSANT

... PROPULSÁNT , propulsanți , s . m . ( Tehn . ) 1. Propulsor . 2. Substanță în stare gazoasă sau de plasmă ejectată din motoarele cu reacție în sens

 

PRUNC

... PRUNC , prunci , s . m . 1. ( Înv . și pop . ) Copil ( indiferent de vârstă sau sex ) ; ( sens

 

PUBLICIST

... PUBLICÍST , - Ă , publiciști , - ste , s . m . și f . Persoană care publică opere cu caracter politic , social , cultural ; ( sens

 

PUIET

... PUIÉT , ( 1 , 2 ) s . n . , ( 3 ) puieți , s . m . ( Cu sens colectiv ) 1. S . n . Mulțime de pui ^1 ( I 1 , 2 ) . 2. S . n . Larve ( de albine ) . 3. S . m . Plante lemnoase tinere care se ...

 

PULSATOR

... pulsatori , - oare , adj . 1. Care constă într - o succesiune de pulsații ( 2 ) identice . 2. ( Despre curentul electric ) Care este format din alternanțe de un singur sens

 

RĂCUȘCĂ

... RĂCÚȘCĂ s . f . ( Cu sens

 

RĂDĂCINĂ

RĂDĂCÍNĂ , rădăcini , s . f . 1. Parte a unei plante superioare prin care aceasta se fixează de sol și își absoarbe substanțele hrănitoare ; ( pop . ) parte a plantei aflată în pământ , indiferent de structura și funcțiile pe care le are . 2. Parte prin care un organ al corpului este fixat într - un țesut . Rădăcina unui dinte . 3. Partea de lângă pământ a tulpinii unui copac . 4. P . anal . Partea de jos a unui zid , a unui munte etc . ; bază , temelie . 5. Valoarea necunoscutei dintr - o ecuație ; radical . 6. ( Lingv . ) Element al unui cuvânt , ireductibil din punct de vedere morfologic , comun cuvintelor din aceeași familie și care conține sensul lexical al cuvântului ;

 

RĂDĂCINIȘ

... RĂDĂCINÍȘ s . n . ( Cu sens

 

RĂSUCI

RĂSUCÍ , răsucésc , vb . IV . 1. Tranz . și intranz . A deforma un corp alungit , prin rotirea în sensuri opuse extremităților sale . 2. Tranz . și refl . A ( - și ) imprima o mișcare de rotație ; a ( se ) roti , a ( se ) întoarce . 3. Refl . A se întoarce brusc pe loc , schimbându - și direcția , poziția ; a se rostogoli . 4. Tranz . și refl . A ( - și ) mișca o parte a corpului , schimbându - i poziția . 5. Tranz . A învârti cu un gest mecanic un obiect ținut în mână . 6. Tranz . A strânge un obiect , dându - i forma unui sul . 7. Tranz . A înfășura , a depăna un fir în jurul unui suport . - Răs - +

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>