Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SUNET

 Rezultatele 231 - 240 din aproximativ 557 pentru SUNET.

EPENTETIC

EPENTÉTIC , - Ă , epentetici , - ce , adj . ( Despre sunete , forme lexicale ) Apărut prin

 

EPENTEZĂ

... EPENTÉZĂ , epenteze , s . f . Fenomen fonetic constând din apariția în interiorul unui cuvânt a unui sunet

 

EURITMIE

EURITMÍE , euritmii , s . f . 1. Armonie de sunete , de linii , de mișcări etc . ( în muzică , în dans , în vorbire etc . ) . 2. Funcționare regulată a unei activități organice ritmice . 3. ( Med . ) Ritm regulat al pulsului . [ Pr . e -

 

EXPLOZIE

EXPLÓZIE , explozii , s . f . 1. Reacție chimică sau fizică foarte rapidă , violentă , însoțită de efecte mecanice , sonore , termice , luminoase etc . , provocate de descompunerea substanțelor explozive pe care le conține un dispozitiv de distrugere ; explodare , detonație , fulminație . 2. ( În sintagma ) Explozie vulcanică = ieșire bruscă a lavei , a bombelor vulcanice și a gazelor unui vulcan . 3. Trecere bruscă a unui fenomen de la vechea lui calitate la una nouă , prin distrugerea calității vechi . 4. Fig . Manifestare bruscă , izbucnire neașteptată și puternică , dar de scurtă durată , a unei acțiuni , a unui sentiment etc . 5. ( Fon . ) Ieșire bruscă a aerului , în momentul rostirii unor sunete , după ce acesta a fost oprit de un obstacol ( limbă , dinți , buze

 

F

... F s . m . invar . A opta literă a alfabetului limbii române ; sunet

 

FÂSÂI

FÂSÂÍ , f ? sâi , vb . IV . Intranz . 1. ( Despre gaze ) A produce un zgomot șuierător și surd la ieșirea cu presiune printr - un orificiu strâmt . 2. ( Despre unele ființe ) A sufla ( pe nas ) cu putere , a scoate ( pe nas ) sunete șuierătoare . Gâscanul fâsâie . [ Var . : fâsăí vb . IV ] - Fâs + suf . -

 

FA

FA ^2 interj . v . fă . FA ^1 s . m . invar . ( Muz . ) Treapta a patra din gama majoră tip ; sunetul și notația corespunzătoare acestei

 

FADING

FÁDING , fadinguri , s . m . 1. Variație ( slăbire sau accentuare ) în timp a sunetelor unui aparat de radiorecepție , provocată de schimbările condițiilor de propagare a undelor prin atmosferă și stratosferă . 2. Modificare a culorii unei țesături sub acțiunea apei , a luminii etc . [ Pr . :

 

FALS

FALS , - Ă , falși , - se , ( I ) adj . , falsuri , ( II ) s . n . I. Adj . 1. Care este contrar adevărului : mincinos , neîntemeiat ; care are numai aparența adevărului , autenticității ; imitat , artificial . 2. ( Despre oameni și manifestările lor ) Prefăcut , fățarnic , ipocrit . 3. ( Muz . ; despre sunete , voce etc . ) Care sună contrar legilor armoniei ; distonant . II. S . n . ( Jur . ) Infracțiune săvârșită prin alterarea adevărului într - un act scris , prin adaosuri sau ștersături făcute cu rea - credință , prin imitarea semnăturii , denaturarea conținutului , substituire de persoane

 

FANFARĂ

FANFÁRĂ , fanfare , s . f . 1. Ansamblu muzical ( militar ) format din persoane care cântă la instrumente de suflat ( din alamă ) și de percuție . 2. ( Rar ) Instrument muzical de suflat din alamă ( cu sunete naturale ) . 3. ( Înv . ) Compoziție muzicală executată de o fanfară ( 1 ) sau la un instrument de

 

FLAJOLET

... FLAJOLÉT , flajolete , s . n . 1. Mic instrument de suflat , de lemn sau de metal , asemănător cu flautul , folosit în orchestre și în fanfare . 2. Sunet armonic produs de instrumentele cu coarde , prin atingere foarte usoară a coardei cu degetul în anumite puncte precise ( la jumătate , la o treime ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>