Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TRECUT

 Rezultatele 231 - 240 din aproximativ 623 pentru TRECUT.

DRIBLA

... Sport ) A conduce mingea sau pucul ( cu piciorul , mâna , crosa etc . ) în așa fel încât să - și înșele adversarul direct și să poată trece

 

DROPGOL

DRÓPGOL , dropgoluri , s . n . ( La rugbi ) Lovitură de picior dată în minge în momentul când aceasta atinge pământul și care face ca mingea să treacă peste bara de sus a porții adverse , consemnând înscrierea a trei

 

DUCE

... pleca undeva sau către cineva . 2. ( Despre vești , zvonuri etc . ) A se răspândi , a se împrăștia . 3. Fig . A trece

 

ECLUZA

... ECLUZÁ , ecluzez , vb . I . 1. Tranz . A închide cu o ecluză . 2. Intranz . ( Despre nave ) A trece

 

ECONOM

ECONÓM , - OÁMĂ , economi , - oame , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care face economii , care cheltuiește cu cumpătare ; strângător , adunător , cumpătat . 2. S . m . și f . ( În trecut ) Persoană însărcinată cu administrarea unei instituții , a averii cuiva etc . ;

 

ECUATOR

... ECUATÓR s . n . 1. ( Geogr . ) Cerc imaginar pe suprafața pământului , rezultat din intersecția cu planul care trece prin centrul lui , perpendicular pe axa polilor , împărțindu - l în două emisfere și reprezentând cercul de referință al latitudinii terestre ; p . ext . zona care se ...

 

EFORIE

EFORÍE , eforii , s . f . Nume dat unor instituții administrative de utilitate publică sau culturală din trecut ; consiliul de conducere al acestor instituții ; sediul acestor consilii ;

 

ELECTROMAGNET

... ELECTROMAGNÉT , electromagneți , s . m . Bucată de oțel care capătă proprietăți magnetice când , printr - un fir metalic care o înfășoară , trece

 

EMANCIPA

EMANCIPÁ , emancipez , vb . I . 1. Refl . și tranz . A ( - și ) câștiga sau a face să - și câștige independența ; a ( se ) elibera ( 1 ) . 2. Tranz . ( În trecut ) A scoate un minor de sub tutela părintească sau a tutorelui și a - i acorda , înainte de a ajunge la majorat , o parte din drepturile unui

 

EMBATICAR

EMBATICÁR , - Ă , embaticari , - e , s . m . și f . ( În trecut ) Persoană care arenda o proprietate cu embatic ; titularul dreptului de embatic . - Embatic + suf . -

 

EMINENȚĂ

EMINÉNȚĂ , eminențe , s . f . ( Urmat de un pronume posesiv ) Titlu dat cardinalilor și ( în trecut ) episcopilor

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>