Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru METALICE

 Rezultatele 241 - 250 din aproximativ 318 pentru METALICE.

PORTCLIȘEU

PORTCLIȘÉU , portclișee , s . n . Casetă de lemn sau metalică în care se introduce placa pe care se fotografiază . - Port ^1 - +

 

POTASIU

... POTÁSIU s . n . 1. Element chimic din grupa metalelor alcaline , cu luciu metalic , alb - argintiu , asemănător cu sodiul , foarte reactiv , care se găsește în natură numai sub formă de combinații ; kaliu . 2. ( În sintagma ) Azotat de potasiu = sare ...

 

PRIBOI

PRIBOÍ^2 , priboiesc , vb . IV . Tranz . A găuri sau a lărgi o gaură cu priboiul ^1 ( 1 ) . PRIBÓI^1 , priboaie , s . n . 1. Unealtă de oțel în formă de bară , cu un capăt conic , care servește , de obicei , la perforarea sau la lărgirea găurilor materialelor metalice ; dorn . 2. Băț lung , terminat la unul dintre capete cu un fel de măciulie , cu care se bat icrele pentru a le curăța de pielițe . 3. Plantă erbacee cu frunze plăcut mirositoare și cu flori roșii sau albe ( Géranium macrorrhizum ) . 4. ( Reg . ) Numele unui dans popular ; melodie după care se execută acest

 

PRIZON

PRIZÓN , prizoane , s . n . Tijă metalică servind ca element mobil de

 

PROIECTIL

... PROIECTÍL , proiectile , s . n . Corp metalic

 

PROTACTINIU

... PROTACTÍNIU s . n . Element chimic metalic

 

PUNCTATOR

PUNCTATÓR , punctatoare , s . n . Unealtă de oțel cu vârf conic ascuțit , cu ajutorul căreia se trasează ( prin lovirea cu ciocanul ) pe diverse piese metalice reperele unei perforații ulterioare . - Puncta + suf . -

 

PUNTE

... scândură sau dintr - o bârnă ) așezat peste un șanț , peste o râpă sau peste o apă , care poate fi trecut numai cu piciorul . 2. Planșeu metalic sau de lemn , orizontal , care închide corpul unei nave la partea superioară sau care compartimentează nava pe nivele . 3. Dispozitiv de măsură a unor ...

 

RĂȘPĂLUI

RĂȘPĂLUÍ , rășpăluiesc , vb . IV . Tranz . A prelucra suprafețele corpurilor metalice sau nemetalice cu rașpelul ; a pili , a răzui ; p . ext . a zgâria . - Rașpel + suf . -

 

RAȘCHETĂ

RAȘCHÉTĂ , rașchete , s . f . 1. Daltă încovoiată cu care se rade vopseaua și rugina de pe o piesă metalică sau de pe un vas . 2. Perie având cuie în loc de peri și care servește la rașchetarea tencuielilor . 3. Unealtă în formă de perie de bordaj , la care perii sunt înlocuiți cu o bucată prismatică de cauciuc , folosită la curățarea punții . 4. Răzuitor pentru

 

RAȘPEL

RÁȘPEL , rașpele , s . n . Pilă de oțel cu una sau cu mai multe fețe , cu dinți rari , folosită la prelucrarea lemnului , a tălpii , a pieselor metalice de duritate mică sau a pieselor nemetalice . [ Var . : ráșpă , ráșpilă s . f . , ráșpil , ráșpăl s .

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>