Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SENSUL
Rezultatele 241 - 250 din aproximativ 299 pentru SENSUL.
RĂSUCÍ , răsucésc , vb . IV . 1. Tranz . și intranz . A deforma un corp alungit , prin rotirea în sensuri opuse extremităților sale . 2. Tranz . și refl . A ( - și ) imprima o mișcare de rotație ; a ( se ) roti , a ( se ) întoarce . 3. Refl . A se întoarce brusc pe loc , schimbându - și direcția , poziția ; a se rostogoli . 4. Tranz . și refl . A ( - și ) mișca o parte a corpului , schimbându - i poziția . 5. Tranz . A învârti cu un gest mecanic un obiect ținut în mână . 6. Tranz . A strânge un obiect , dându - i forma unui sul . 7. Tranz . A înfășura , a depăna un fir în jurul unui suport . - Răs - +
RAȚIÚNE , rațiuni , ( 2 , 3 ) s . f . 1. Facultatea omului de a cunoaște , de a gândi logic , de a înțelege sensul și legătura fenomenelor ; p . ext . judecată , minte . 2. Temei , motiv , justificare . 3. ( Mat . ) Rație ( 2 ) . [ Pr . : - ți -
RADIOTELEFONÍE s . f . Sistem de comunicație telefonică radioelectrică , în ambele sensuri , cu ajutorul a două posturi de radioemisiune și a două posturi de radiorecepție . [ Pr . : - di -
RÁMPĂ , rampe , s . f . 1. Platformă ( la nivelul pardoselii unor vehicule ) care înlesnește încărcarea și descărcarea mărfurilor ; loc înălțat ( lângă linia ferată ) destinat încărcării și descărcării mărfurilor . 2. Balustradă de lemn , de fier sau de piatră de - a lungul unei scări sau ( rar ) unui pod . 3. Partea din față a unei scene de teatru unde sunt instalate luminile ; rivaltă ; p . gener . scenă . 4. Porțiune înclinată față de orizontală a unui drum sau a unei căi ferate , parcursă în sensul urcării . 5. Lucrare minieră prin care se face legătura între galeria de transport a unui orizont și un puț de mină sau un plan înclinat . 6. ( În sintagma ) Rampă de lansare = platformă prevăzută cu dispozitive de orientare și ghidare , folosite pentru lansarea avioanelor catapultate sau a
... RE ^1 - Element de compunere cu sens iterativ , care servește la formarea unor verbe , a unor adjective și a unor substantive . RE ^2 s . m . invar . ( Muz . ) 1 ...
... REȚINĂTÓR , reținătoare , s . n . Ansamblu de conducte și de dispozitive care permite circulația fluidului dintr - o instalație într - un singur sens
REBRUSMÉNT , rebrusmente , s . n . Schimbare a direcției și a sensului de mișcare a unui tren prin întoarcerea locomotivei și legarea ei la capătul opus al șirului de
RECIPROCITÁTE , reciprocități , s . f . 1. Însușirea de a fi reciproc . 2. ( Mat . ) Relație între două numere , ecuații sau teoreme prin care una dintre ele este reciprocă celeilalte . 3. ( Fiz . ) Proprietate a razelor luminoase de a nu - și schimba forma și traiectoria atunci când este inversat sensul de propagare a
RECÚL , reculuri , s . n . Mișcare îndărăt a unui corp solid , produsă pe baza unei forțe de reacție , de mișcarea unui alt corp considerat că are sensul de deplasare înainte și care , de obicei , are masă mult mai mică decât primul
... din forma de putere de curent electric alternativ în forma de putere de curent electric continuu , prin suprimarea sau prin inversarea alternanțelor de un anumit sens
RELATIVÍSM s . n . Doctrină care postulează relativitatea cunoștințelor omenești , în sensul că nimic nu este absolut adevărat decât prin raportare la