Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru V.
Rezultatele 241 - 250 din aproximativ 11397 pentru V..
VĂRGĂȚÉL , - EÁ , vărgăței , - ele , adj . ( Pop . ) Diminutiv al lui vărgat . - Vărgat + suf . -
VĂRGÚȚĂ , vărguțe , s . f . Diminutiv al lui vargă ; vărguliță . - Vargă + suf . -
VĂRGULÍȚĂ , vărgulițe , s . f . Vărguță . - Vargă + suf . -
VĂRSĂTÚRĂ , vărsături , s . f . Faptul de a ( se )
VĂSĂRÍȘ , văsărișe , s . n . Canal de scurgere a apelor din mină . - De la
VĂTĂȘÉL , vătășei , s . m . Diminutiv al lui
VĂTĂȘÉSC , - EÁSCĂ , vătășești , adj . Care aparține vătafului , privitor la vătaf , de vătaf . [ Var . : ( reg . ) vătăjésc , - eáscă adj . ] - Vătaș + suf . -
VĂTĂȘÍ , vătășesc , vb . IV . Tranz . A conduce , a administra ( în calitate de vătaf ) . [ Var . : ( reg . ) vătăjí vb .
VĂTĂȘÍE , vătășii , s . f . 1. Funcția , slujba de vătaf . 2. Taxă care se plătea în trecut la bariera unui oraș pentru intrarea unui vehicul cu marfă . - Vătaș + suf . -
VĂTĂMĂTÓR , - OÁRE , vătămători , - oare , adj . , s . f . 1. Adj . Care vatămă sau poate vătăma ; dăunător , păgubitor , stricător . 2. S . f . Plantă erbacee din familia leguminoaselor , cu flori galbene - aurii , cu fructul o păstaie , întrebuințată ca plantă medicinală și de nutreț ( Anthyllis vulneraria ) . 3. S . f . Plantă graminacee cu frunze păroase , cu floarea grupată în spiculețe ( Bromus commutatus ) . - Vătăma + suf . -
VĂTĂMĂTÚRĂ , vătămături , s . f . ( Pop . ) Nume dat mai multor boli interne care provoacă crize viscerale acute ( hernie , colici , pelagră etc . ) . - Vătăma + suf . -