Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru V. TO

 Rezultatele 241 - 250 din aproximativ 11397 pentru V. TO.

VĂRGĂȚEL

VĂRGĂȚÉL , - EÁ , vărgăței , - ele , adj . ( Pop . ) Diminutiv al lui vărgat . - Vărgat + suf . -

 

VĂRGUȚĂ

VĂRGÚȚĂ , vărguțe , s . f . Diminutiv al lui vargă ; vărguliță . - Vargă + suf . -

 

VĂRGULIȚĂ

VĂRGULÍȚĂ , vărgulițe , s . f . Vărguță . - Vargă + suf . -

 

VĂRSĂTURĂ

VĂRSĂTÚRĂ , vărsături , s . f . Faptul de a ( se )

 

VĂSĂRIȘ

VĂSĂRÍȘ , văsărișe , s . n . Canal de scurgere a apelor din mină . - De la

 

VĂTĂȘEL

VĂTĂȘÉL , vătășei , s . m . Diminutiv al lui

 

VĂTĂȘESC

VĂTĂȘÉSC , - EÁSCĂ , vătășești , adj . Care aparține vătafului , privitor la vătaf , de vătaf . [ Var . : ( reg . ) vătăjésc , - eáscă adj . ] - Vătaș + suf . -

 

VĂTĂȘI

VĂTĂȘÍ , vătășesc , vb . IV . Tranz . A conduce , a administra ( în calitate de vătaf ) . [ Var . : ( reg . ) vătăjí vb .

 

VĂTĂȘIE

VĂTĂȘÍE , vătășii , s . f . 1. Funcția , slujba de vătaf . 2. Taxă care se plătea în trecut la bariera unui oraș pentru intrarea unui vehicul cu marfă . - Vătaș + suf . -

 

VĂTĂMĂTOR

VĂTĂMĂTÓR , - OÁRE , vătămători , - oare , adj . , s . f . 1. Adj . Care vatămă sau poate vătăma ; dăunător , păgubitor , stricător . 2. S . f . Plantă erbacee din familia leguminoaselor , cu flori galbene - aurii , cu fructul o păstaie , întrebuințată ca plantă medicinală și de nutreț ( Anthyllis vulneraria ) . 3. S . f . Plantă graminacee cu frunze păroase , cu floarea grupată în spiculețe ( Bromus commutatus ) . - Vătăma + suf . -

 

VĂTĂMĂTURĂ

VĂTĂMĂTÚRĂ , vătămături , s . f . ( Pop . ) Nume dat mai multor boli interne care provoacă crize viscerale acute ( hernie , colici , pelagră etc . ) . - Vătăma + suf . -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>