Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VAR

 Rezultatele 2441 - 2450 din aproximativ 3020 pentru VAR.

SÂNEAȚĂ

... SÂNEÁȚĂ , sânețe , s . f . Pușcă primitivă cu cremene . [ Var

 

SÂNGEAPĂ

... SÂNGEÁPĂ , sângepe , s . f . ( Reg . ) Cinzeacă . [ Var

 

SÂNZIANĂ

... pl . ) Numele popular al sărbătorii creștine celebrate la 24 iunie ; drăgaică . II. ( La pl . ) Nume dat , în folclorul românesc , ielelor . [ Pr . : - zi - a - . - Var

 

SĂCĂLAȘ

... SĂCĂLÁȘ , săcălașuri , s . n . Tun mic , primitiv , cu tragere directă . [ Var

 

SĂCULTEȚ

... SĂCULTÉȚ , săcultețe , s . n . ( Reg . ) Săculeț . [ Var

 

SĂHĂIDĂCAR

... SĂHĂIDĂCÁR , săhăidăcari , s . m . ( Înv . ) Persoană care făcea sau vindea arcuri , săgeți , șei , hamuri etc . [ Var

 

SĂLĂȚICĂ

... salațele , s . f . 1. Diminutiv al lui salată . 2. Plantă erbacee cu flori galbene din zona muntoasă ( Asperis foetide ) . 3. ( Bot . ; reg . ) Untișor ( Ranunculus ficaria ) . [ Var

 

SĂLBĂTICI

... A cădea în sălbăticie , în primitivism . 5. Refl . și tranz . A deveni sau a face să devină sălbatic , nesociabil , retras , izolat . [ Var

 

SĂLBĂTICIME

... SĂLBĂTICÍME , sălbăticimi , s . f . 1. Mulțime de animale sălbatice , totalitatea animalelor sălbatice . 2. Loc sălbatic , nelocuit , departe de orice așezare omenească ( civilizată ) . [ Var

 

SĂLBĂTICIT

... SĂLBĂTICÍT , - Ă , sălbăticiți , - te , adj . Care a devenit sălbatic , care a ajuns în stare de sălbăticie . [ Var

 

SĂLBĂTICIUNE

... SĂLBĂTICIÚNE , sălbăticiuni , s . f . 1. Animal sălbatic . 2. Loc sau ținut sălbatic , pustiu ; starea unui ținut sălbatic . [ Var

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>