Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ACEI
Rezultatele 251 - 260 din aproximativ 644 pentru ACEI.
HOMEOPATÍE , homeopatii , s . f . Sistem terapeutic care constă în administrarea în doze foarte mici a substanțelor care , în cantități mari , ar putea provoca unui om sănătos o afecțiune analoagă cu aceea care este combătută . [ Pr . : - me -
HÓRĂ , hore ( hori ) , s . f . 1. Dans popular românesc cu ritm domol , în care jucătorii se prind de mână , formând un cerc închis ; cerc format de aceia care execută acest dans ; melodie după care se execută acest dans . 2. ( Pop . ) Petrecere țărănească unde se dansează jocuri populare . 3. ( Astron . ; reg . ; art . ) Coroana
HRÁNĂ , hrane , ( rar ) s . f . Tot ceea ce servește la nutriția omului , a animalelor sau a plantelor ; nutriment ; p . restr . mâncare ,
HURUÍ , pers . 3 húruie , vb . IV. 1. Intranz . A face un zgomot ca acela care se aude când umblă o căruță , când se rostogolește un butoi sau când cad mai multe obiecte tari unul peste altul ; a hurdui ; a hodorogi . 2. Refl . ( Reg . ) A se dărâma , a se surpa , a se nărui . [ Var . : huluí , uruí vb . IV ] - Formație
IA interj . 1. Cuvânt prin care se atrage atenția ascultătorului asupra unui îndemn care i se va adresa ; ian ! 2. Iată ! iacă^1 ! uite ! vezi ! ian ! 3. Arată indiferența față de ceea ce urmează . 4. Introduce un răspuns . Unde te duci ? - Ia , până la colț . Cf . bg . %
IDEALITÁTE s . f . ( Rar ) Însușirea a ceea ce este ideal . [ Pr . : - de -
IDILÍSM s . n . 1. Caracteristică a ceea ce este idilic ; caracter rustic - idealizat al unei opere literare sau al unei literaturi . 2. Caracter romanțios , sentimental al unei opere de artă . 3. Preferință pentru elemente idilice . - Idilă + suf . -
ILEGALITÁTE , ilegalități , s . f . 1. Caracterul a ceea ce este ilegal ; faptă ilegală . 2. Situație ilegală în care se află o
ILOGÍSM s . n . ( Rar ) Caracterul a ceea ce este
ILUSTRATIVÍSM s . n . 1. Calitatea a ceea ce este ilustrativ ; caracter ilustrativ . 2. Tendință ( exagerată ) de a folosi
IMANÉNȚĂ , imanențe , s . f . Însușirea sau starea a ceea ce este