Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CONSTITUI

 Rezultatele 261 - 270 din aproximativ 371 pentru CONSTITUI.

POLINOM

POLINÓM , polinoame , s . n . Expresie algebrică constituită din mai multe monoame , legate între ele prin semnul plus sau minus ; suma algebrică a mai multor

 

PONȚIAN

PONȚIÁN , - Ă , ponțieni , - e , s . n . , adj . ( Geol . ) 1. S . n . Al doilea etaj al pliocenului ( reprezentat în țara noastră prin marne argiloase cenușii , care constituie un acoperiș protector pentru zăcămintele de petrol ) . 2. Adj . Care aparține ponțianului ( 1 ) , privitor la ponțian , caracteristic ponțianului . [ Pr . : - ți -

 

PREALUMINAT

PREALUMINÁT , - Ă , prealuminați , - te , adj . 1. ( Înv . ) Care constituie un izvor ( puternic ) de lumină , care răspândește ( multă ) lumină ; ( foarte ) luminos , strălucitor . 2. ( În titulatura dată suveranilor ) Mărit , slăvit , preamărit . 3. Fig . Plin de înțelepciune . - Prea +

 

PRECUMPĂNI

... PRECUMPĂNÍ , precumpănesc , vb . IV . 1. Intranz . A avea mai multă greutate , influență , importanță decât altcineva sau altceva ; a constitui elementul hotărâtor , a predomina ; p . ext . a birui , a triumfa . 2. Tranz . A ține în cumpănă , a ...

 

PRECUMPĂNITOR

PRECUMPĂNITÓR , - OÁRE , precumpănitori , - oare , adj . Care precumpănește , predomină ca număr , ca valoare , ca importanță ; care constituie elementul hotărâtor ; predominant , preponderent . - Precumpăni + suf . -

 

PREDILECT

PREDILÉCT , - Ă , predilecți , - te , adj . ( Livr . ) Care constituie o preferință a cuiva , pentru care cineva simte sau are o deosebită înclinare sau plăcere ; preferat ,

 

PREDISPOZIȚIE

PREDISPOZÍȚIE , predispoziții , s . f . 1. Înclinare , dispoziție înnăscută pentru ceva , constituind premisa favorabilă pentru dezvoltarea talentului ; înclinație , aplecare . 2. Sensibilitate crescută sau receptivitate a organismului față de anumite

 

PREFECTURĂ

PREFECTÚRĂ , prefecturi , s . f . 1. ( În Roma antică ) Oraș sau municipiu lipsit de dreptul de a - și alege magistrați . 2. Instituție care constituie forul administrativ și polițienesc suprem dintr - un județ , reprezentând aici puterea centrală ; clădire în care își are sediul această instituție . 3. Funcția de prefect ; timpul cât prefectul își exercită această

 

PRELUNGIRE

PRELUNGÍRE , prelungiri , s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) prelungi și rezultatul ei . 2. ( Concr . ) Parte a unui obiect care constituie o extindere , o continuare a

 

PREVESTITOR

PREVESTITÓR , - OÁRE , prevestitori , - oare , adj . ( Adesea substantivat ) Care anunță dinainte , care prevestește ceva ; care constituie un indiciu a ceea ce se va întâmpla . - Prevesti + suf . -

 

PRIMEJDIOS

PRIMEJDIÓS , - OÁSĂ , primejdioși , - oase , adj . Care constituie o primejdie , o amenințare pentru cineva sau ceva ;

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>