Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EXPRIMA

 Rezultatele 261 - 270 din aproximativ 417 pentru EXPRIMA.

NUMĂR

NÚMĂR , numere , s . n . I. 1. Cantitate de elemente de același fel care intră într - o înșiruire , cantitate care arată de câte ori o mărime se cuprinde în alta de aceeași natură ; ceea ce reprezintă rezultatul unei măsurări ; semn grafic sau grup de semne grafice care indică o asemenea cantitate , un asemenea rezultat . 2. Categorie gramaticală prin care se exprimă deosebirea dintre un singur exemplar și două sau mai multe exemplare ale aceluiași obiect . II. 1. Cifră sau succesiune de cifre servind la identificarea unui obiect dintr - o mulțime de obiecte sau de clase de obiecte organizate într - un anumit fel , ca indice de mărime , de valoare etc . ; p . ext . obiect care corespunde acestei cifre ori succesiunii de cifre , care poartă pe el o asemenea indicație . 2. Bucată sau parte din programul unui concert , al unui spectacol de estradă , de circ etc . ; parte distinctă dintr - o operă ( duet , arie etc . ) . III. ( Fam . , în expr . ) Numărul unu = de prima calitate , fără pereche ; strașnic ,

 

NUMERAL

NUMERÁL , - Ă , numerali , - e , s . n . , adj . 1. S . n . Parte de vorbire flexibilă care exprimă , sub diferite aspecte , un număr , o determinare numerică a obiectelor sau ordinea obiectelor prin numărare . 2. Adj . ( Înv . ) Care se referă la numere , care se indică prin numere . Termeni numerali . Litere

 

NUMERIC

NUMÉRIC , - Ă , numerici , - e , adj . Care aparține numerelor , privitor la numere ; exprimat prin

 

O

O ^5 adj . nehot . V. un ^2 . O ^4 num . card . V. unu . O ^3 art . nehot . V. un . O ^2 interj . 1. Exclamație ( emfatică ) folosită în invocații și în apostrofe . 2. Exclamație care exprimă diverse stări emotive : mirare , admirație , mulțumire , dorință , mâhnire etc . 3. Exclamație care precedă și întărește o afirmație , o constatare . - Onomatopee . O ^1 s . m . invar . A optsprezecea literă a alfabetului limbii române ; sunet notat cu această literă ( vocală cu deschidere ( 4 ) mijlocie , rotunjită ( 2 ) , din seria

 

OȚĂREALĂ

OȚĂREÁLĂ , otăreli , s . f . 1. ( Rar ) Supărare mare , mânie , furie ; oțărâre . 2. Grimasă , neplăcere , dezgust exprimat printr - o strâmbătură ( cauzată de o băutură sau de o mâncare cu gust neplăcut ) . - Oțărî + suf . -

 

OBIDIT

OBIDÍT , - Ă , obidiți , - te , adj . ( Înv . și pop . ) 1. Amărât , mâhnit , necăjit , chinuit ; zdrobit de durere . Care exprimă mâhnire , obidă . 2. ( Adesea substantivat ) Nedreptățit , oprimat , asuprit . - V.

 

ODĂ

ÓDĂ , ode , s . f . Specie a poeziei lirice ( formată din strofe cu aceeași formă și cu aceeași structură metrică ) , în care se exprimă elogiul , entuziasmul sau admirația față de persoane , de fapte eroice , idealuri

 

OF

OF , ( 1 ) interj . , ( 2 ) ofuri , s . n . 1. Interj . Exclamație care exprimă : a ) durere , amărăciune , regret ; deznădejde ; necaz , ciudă ; b ) scârbă , dezgust ; c ) admirație , entuziasm ; d ) o dorință , o rugăminte ; e ) mirare , surprindere . 2. S . n . Oftat , suspin ; p . ext . durere , amărăciune , tristețe , mâhnire , regret ; suferință ;

 

OHO

OHÓ interj . Exclamație care exprimă surprindere , neîncredere etc . față de cele spuse de cineva . - O ^2 +

 

OMAGIA

... OMAGIÁ , omagiez , vb . I . Tranz . A aduce cuiva un omagiu ( 1 ) , a exprima

 

ONOARE

ONOÁRE , onoruri , ( 5 , 6 ) s . f . 1. Integritate morală , probitate , corectitudine ; demnitate , cinste . 2. Reputație , prestigiu , faimă , vază . 3. Prețuire deosebită , considerație , respect , stimă . 4. Favoare , cinste . 5. Manifestare a stimei , a considerației pentru cineva , exprimată prin semne de cinstire , de respect ; p . ext . ( la pl . ) ranguri , demnități . 6. ( Înv . ; în forma onor ) Poziție socială ,

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>