Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STEA
Rezultatele 261 - 270 din aproximativ 561 pentru STEA.
DUCÁT , ducate , ( 1 ) s . n . , ducați , ( 2 ) s . m . 1. S . n . Provincie , teritoriu , stat de sub stăpânirea unui duce ^2 sau unei ducese . 2. S . m . Monedă de aur sau de argint ( la origine italiană ) care a circulat în mai multe țări din Europa , printre care și în țările
EFÉCT , efecte , s . n . 1. Fenomen care rezultă în mod necesar dintr - o anumită cauză , fiind într - o legătură indestructibilă cu aceasta ; rezultat , urmare , consecință . 2. Impresie produsă de cineva sau de ceva asupra cuiva . 3. ( Concr . ; la pl . ) Bunuri mobile . 4. ( La pl . ) Valori negociabile ( emise de stat ) , hârtii de valoare . Efecte de comerț . Efecte
EGIPTEÁN , - Ă , egipteni , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care face parte din națiunea formată pe teritoriul Egiptului , constituind majoritatea populației Republicii Arabe Egipt , 2. Adj . Care aparține Egiptului , Republicii Arabe Egipt sau populațiilor lor , privitor la Egipt , la Republica Arabă Egipt sau la populațiile lor . 3. S . m . și f . ( La pl . ) Vechii locuitori ai văii și deltei Nilului , care au creat în antichitate unul dintre principalele state ale Orientului ; ( și la sg . ) persoană care aparținea acestor vechi populații . - Egipt ( n . pr . ) + suf . -
ELEMÉNT , elemente , s . n . și ( rar ) elemenți , s . m . 1. Parte componentă a unui întreg ; parte care contribuie la formarea unui întreg . 2. Persoană care face parte dintr - o colectivitate . 3. ( În filozofia antică ) Fiecare dintre cele patru aspecte fundamentale ale materiei ( foc , apă , aer , pământ ) despre care se credea că stau la baza tuturor corpurilor și fenomenelor naturii . 4. Mediu în care trăiește o ființă . 5. ( Chim . ) Substanță care nu poate fi descompusă în alte substanțe mai simple prin mijloace fizice sau chimice obișnuite și care poate forma , prin combinare chimică , diverse substanțe compuse . 6. Pilă electrică ; fiecare celulă a unei pile electrice . 7. ( În legătură cu o disciplină oarecare ) Principiu de bază , noțiune
ELEUTERÍE , eleuterii , ( 2 ) s . f . 1. Guvernare liberă a unui stat din Grecia antică . 2. ( La pl . ) Serbări care se celebrau în cinstea unei victorii . [ Pr . : - le -
EMANCIPÁT , - Ă , emancipați , - te , adj . 1. Care nu mai depinde de cineva sau de ceva , care a devenit liber , independent . 2. ( În unele state ) Scos înainte de majorat de sub autoritatea părintească sau a
EMIRÁT , emirate , s . n . 1. Stat condus de un emir ( 2 ) . 2. Funcția , demnitatea de emir (
EMISÁR , emisari , ( I ) s . m . , emisare , ( II ) s . n . I. S . m . Trimis al unei organizații politice sau al unui stat , cu o misiune ( secretă ) ; p . gener . persoană trimisă undeva cu o misiune oarecare . II. S . n . 1. Apă care colectează apele murdare provenite de la întreprinderi , așezări umane etc . , vărsându - le apoi într - o apă mai mare . 2. Curs de apă permanent care drenează surplusul de apă dintr - un bazin
EMISIÚNE , emisiuni , s . f . 1. Punere în circulație de către stat sau de către o instituție , o societate autorizată etc . a hârtiilor de valoare , a bancnotelor , a acțiunilor etc . ; emitere . 2. Producere , de către un corp sau un dispozitiv , a unor gaze , a unor unde etc . care se pot propaga în mediul înconjurător . 3. Program transmis prin radio sau prin televiziune într - o ordine dinainte stabilită . [ Pr . : - si - u - . - Var . : emísie s .
EXCELÉNȚĂ , excelențe , s . f . 1. Titlu acordat ambasadorilor sau ( în unele țări ) marilor demnitari de stat . 2. ( În loc . ) Prin excelență = în cel mai înalt grad ; mai ales , cu deosebire ;
EXCÉS , excese , s . n . 1. Exagerare , abuz ; p . ext . lipsă de cumpătare , de măsură . 2. ( În unele state ) Act de violență , săvârșit de unul dintre soți față de celălalt , de natură a constitui motiv de