Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru C

 Rezultatele 271 - 280 din aproximativ 560 pentru C.

CĂMARĂ

CĂMÁRĂ , cămări , s . f . 1. Încăpere mică în care se păstrează alimente . 2. ( Înv . ) Cameră ,

 

CĂMEȘOI

CĂMEȘÓI , cămeșoaie , s . n . Augmentativ al lui cămașă ( 1 ) ; cămașă lungă . - Cămeșă + suf . -

 

CĂMILĂ

CĂMÍLĂ , cămile , s . f . 1. Mamifer rumegător mare din Africa de Nord și din Asia , cu una ( dromader ) sau cu două cocoașe pe spate , folosit la cărat poveri ( Camelus bactrianus ) . 2. ( Mar . ) Ponton din lemn pentru ridicarea navelor

 

CĂNEALĂ

CĂNEÁLĂ , căneli , s . f . ( Pop . ) Vopsea ( neagră ) , mai ales pentru păr . - Căni + suf . -

 

CĂPĂCEL

CĂPĂCÉL , căpăcele , s . n . Diminutiv al lui capac . - Capac + suf . -

 

CĂPĂTA

CĂPĂTÁ , cápăt , vb . I . Tranz . 1. A obține un lucru solicitat , a primi ( în dar sau de pomană ) . 2. A câștiga ; a agonisi ; a dobândi

 

CĂPĂTAT

CĂPĂTÁT s . n . Faptul de a căpăta ceva de pomană . V.

 

CĂPĂTUI

CĂPĂTUÍ , căpătuiesc , vb . IV . Tranz . și refl . A ( - și ) face un rost , o

 

CĂPĂTUIRE

CĂPĂTUÍRE , căpătuiri , s . f . Căpătuială . V.

 

CĂPĂTUIT

CĂPĂTUÍT , - Ă , căpătuiți , - te , adj . Care și - a creat ( prin mijloace necinstite ) o situație , un rost ; cu stare , așezat . V.

 

CĂPȘOR

CĂPȘÓR , căpșoare , s . n . Diminutiv al lui cap ^1 ( I 1 ) . - Cap ^1 + suf . - ( u )

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>