Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MAȘINĂ
Rezultatele 271 - 280 din aproximativ 465 pentru MAȘINĂ.
... MANDRÍNĂ , mandrine , s . f . 1. Dispozitiv de fixare pe o mașină - unealtă a unei piese în vederea prelucrării acesteia sau a unei scule cu care se efectuează operația de prelucrare . 2. ( Tehn ...
MANÉJ , manejuri , s . n . 1. Loc special unde se dresează sau se antrenează caii , unde se învață călăria etc . 2. Exerciții care se fac cu caii pentru a - i dresa sau pentru a - i antrena . 3. Dispozitiv rudimentar pentru punerea în mișcare a unor mașini agricole cu ajutorul unui
MANIPULÁNT , - Ă , manipulanți , - te , s . m . și f . Persoană care mânuiește comenzile unor mașini , aparate , mecanisme , sisteme tehnice etc . ; manipulator (
MARȘRÚT , marșrute , s . n . 1. Itinerar . 2. Mers continuu al unui tren de marfă cu parcurs lung , care nu lasă și nu ia vagoane din vreo stație de pe itinerar . 3. ( Tehn . ) Metodă de lucru la mai multe mașini . [ Var . : marșrútă s .
... MASTICATÓR , - OÁRE , masticatori , - oare , adj . , s . n . 1. Adj . Care servește la masticație , care se referă la masticație . 2. S . n . Mașină
MECANIZÁ , mecanizez , vb . I . Tranz . A introduce în procesele de producție mașini , mecanisme , aparate etc . pentru executarea unor operații , activități , cu scopul de a înlocui sau a face mai eficientă munca fizică ori intelectuală a
MECANIZÁT , - Ă , mecanizați , - te , adj . Care se face prin intermediul unor mecanisme , dispozitive sau mașini , omul având un rol de conducere și de întreținere . V.
MECANIZATÓR , mecanizatori , s . m . Tehnician , mecanic pentru mașini
METALAZBÉST , metalazbesturi , s . n . Material constituit dintr - o țesătură de fire metalice și de azbest , din care se fac garnituri la frânele automobilelor și la alte organe de mașini ;
MICAFÓLIU , micafolii , s . n . Material electroizolant obținut din foi de mică ^1 așezate prin lipire pe o bandă de hârtie , folosit în construcția mașinilor
MICANÍTĂ , micanite , s . f . Material electroizolant obținut din foițe de mică ^1 lipite în straturi cu lianți organici și folosit mult în construcția mașinilor și a aparetelor