Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru NAVĂ

 Rezultatele 271 - 280 din aproximativ 348 pentru NAVĂ.

POZIȚIONA

POZIȚIONÁ , poziționez , vb . I . Tranz . 1. A așeza într - o anumită poziție . 2. A indica coordonatele geografice ale unei ( acro ) nave , amplasamentul exact al unei mașini , al unor unități militare etc . [ Pr . : - ți -

 

PRIMAJ

PRIMÁJ , primaje , s . n . 1. ( Mar . ) Bonificație la frahtul maritim acordată căpitanului sau proprietarului unei nave comerciale . 2. ( Tehn . ) Antrenarea apei dintr - un cazan de către aburul

 

PRORĂ

PRÓRĂ , prore , s . f . Partea din față a unei nave ; p . restr . extremitatea din față a acestei părți , unde se află postul de comandă ; bot . [ Var . : próvă s .

 

PUITOR

... subst . 1. S . m . și f . Lucrător tipograf care alimentează cu coli de hârtie presa de imprimat . 2. S . n . ( În sintagma ) Puitor de mine = navă

 

PUNTAT

PUNTÁT , - Ă , puntați , - te , adj . ( Despre nave sau ambarcațiuni ) Cu

 

PUPĂ

PÚPĂ^2 , pupe , s . f . Formă de dezvoltare în metamorfoza unor insecte , între starea de larvă și cea de dezvoltare completă ; nimfă . PÚPĂ^1 , pupe , s . f . Partea de dinapoi a corpului unei

 

RADĂ

RÁDĂ^2 , rade , s . f . ( La unele popoare slave ) Denumire dată consiliului , adunării , organului central al puterii . RÁDĂ^1 , rade , s . f . Zonă de apă din vecinătatea unei coaste , cu sistem de apărare naturală sau artificială , servind la adăpostirea navelor într - un port împotriva vânturilor , valurilor sau

 

RADIONAVIGAȚIE

RADIONAVIGÁȚIE s . f . Conducere a navelor ( în special a aeronavelor ) cu mijloace radiotehnice . [ Pr . : - di -

 

RADIOSEXTANT

RADIOSEXTÁNT , radiosextante , s . n . Aparat cu care se stabilește pe hartă poziția unei nave , folosind emisiunile radio ^2 ale aștrilor . [ Pr . : - di - o - ] - Radio ^2 +

 

RANFLUARE

RANFLUÁRE , ranfluări , s . f . Operație de readucere la suprafață și de punere în stare de plutire a unei nave scufundate . [ Pr . : - flu - a - ] - După fr .

 

REȚETAR

REȚETÁR , rețetare , ( 1 , 2 , 3 ) s . n . , rețetari , ( 4 ) s . m . 1. S . n . Bloc cu formulare pe care se scriu rețete ( 1 ) . 2. S . n . Listă prin care se stabilesc , pe baza unor rețete ( 2 ) , componentele unor mâncăruri , dulciuri etc . 3. S . n . Normativ conținând un ansamblu de alimente și rațiile alocate echipajului unei nave comerciale . 4. S . m . Persoană care execută rețetele într - o farmacie . - Rețetă + suf . -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>