Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SCRISĂ

 Rezultatele 271 - 280 din aproximativ 420 pentru SCRISĂ.

ORAL

ORÁL , - Ă , orali , - e , adj . 1. ( Anat . ) Care se referă la gură , care aparține gurii ; bucal . 2. Care se transmite verbal , din gură în gură . 3. ( În sintagma ) Stil oral = fel de exprimare în scris care imită naturalețea exprimării prin viu

 

ORATORIU

ORATÓRIU^1 , oratorii , s . n . 1. Compoziție muzicală simfonică de mare întindere , scrisă pe o temă dramatică , pentru orchestră , cor și soliști vocali și destinată a fi interpretată în concert ; p . restr . cantată . 2. ( Înv . ) Mic edificiu sau încăpere într - o locuință particulară , servind drept loc de rugăciune ; paraclis . ORATÓRIU^2 , - IE , oratorii , adj . ( Înv . )

 

ORDIN

ÓRDIN , ordine , s . n . 1. Dispoziție obligatorie , scrisă sau orală , dată de o autoritate sau de o persoană oficială pentru a fi executată întocmai ; poruncă . 2. Decorație superioară medaliei . 3. Categorie sistematică în zoologie și în botanică , superioară familiei și inferioară clasei . 4. Sistem arhitectonic ale cărui elemente sunt dispuse și proporționate după anumite reguli , pentru a forma un ansamblu armonios și regulat . 5. Comunitate monahală întâlnită în diverse religii , care susține o propagandă activă în favoarea religiei respective . 6. Rang , categorie ( după

 

ORDONANȚĂ

ORDONÁNȚĂ , ordonanțe , s . f . 1. Dispoziție scrisă emisă de o autoritate administrativă , judecătorească etc . , act care conține această dispoziție . 2. ( În vechea armată ) Soldat atașat pe lângă un ofițer pentru servicii personale . 3. Aranjare , orânduire , organizare a elementelor unei opere de artă ale unei construcții

 

ORTOGRAFIA

... ORTOGRAFIÁ , ortografiez , vb . I . Tranz . A scrie

 

PACT

PACT , pacte , s . n . 1. Denumire dată unor tratate internaționale , bilaterale sau multilaterale , cu caracter solemn , privind relațiile politice între state , încheiate în special în scopul menținerii păcii sau al colaborării strânse între semnatari . 2. Înțelegere ( scrisă ) între două părți ; învoială ,

 

PALEOSLAV

PALEOSLÁV , - Ă , paleoslavi , - e , adj . Care se referă la limba veche slavă ( bisericească ) , care aparține acestei limbi sau este scris în această

 

PANACHIDĂ

... PANACHÍDĂ , panachide , s . f . Tăbliță sau placă de metal , de piatră sau de lemn , folosită în trecut de școlari pentru a învăța să scrie

 

PANCARTĂ

PANCÁRTĂ , pancarte , s . f . Bucată ( mare ) de carton , de pânză , de lemn etc . pe care este scrisă o lozincă , o înștiințare etc . ;

 

PANEGIRIST

... PANEGIRÍST , panegiriști , s . m . Persoană care scrie

 

PANOU

PANÓU , panouri , s . n . 1. Planșă de lemn , de carton etc . de mărimi variate , pe care se lipesc afișe , se scriu lozinci etc . 2. Porțiune ( plană ) din suprafața unei construcții sau a unui element de construcție , limitată de rest prin fâșii de altă culoare , cu alt aspect , din alt material etc . 3. Placă de lemn pe care este fixat coșul la jocul de baschet . 4. ( În sintagma ) Panou de tragere ( sau de tir ) = pânză întinsă pe un cadru de lemn , pe care sunt trasate cercuri concentrice sau diverse figuri , folosită ca țintă la exercițiile sau la concursurile de tragere . 5. Element de construcție în formă de perete plin sau constituit din arce , cu grosimea mică în raport cu celelalte dimensiuni , întrebuințat la căptușirea unor elemente de construcție , la susținerea unor aparate , la asamblarea cu alte elemente asemănătoare pentru a forma o piesă , un dispozitiv , o construcție , un sistem tehnic

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>