Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PROCES
Rezultatele 281 - 290 din aproximativ 538 pentru PROCES.
... INHIBÁ , inhíb , vb . I. 1. Tranz . A frâna , a împiedica , a încetini un proces
INHIBÁT , - Ă , inhibați , - te , adj . 1. ( Despre acțiuni , procese fiziologice , reacții chimice etc . ) Care este frânat , împiedicat , încetinit în desfășurare . 2. ( Despre oameni ) Care nu se manifestă spontan , care se abține ; reținut . - V.
... INHIBÍȚIE , inhibiții , s . f . 1. Proces fundamental al activității nervoase , opus excitației , care se manifestă prin diminuarea , frânarea sau suprimarea efectelor excitației . 2. ( Chim . ) Fenomen de oprire , de întârziere sau de ...
INSTALÁȚIE , instalații , s . f . 1. Faptul de a ( se ) instala . 2. Ansamblu de construcții , de mașini etc . montate astfel încât să formeze un tot în scopul executării unei anumite funcțiuni sau operații în procesul de
INSTRUMENTÁȚIE , instrumentații , s . f . 1. Etapă în procesul de creație a unei piese muzicale pentru orchestră , în care autorul repartizează ceea ce revine spre executare fiecărui instrument în parte . 2. Ramură a științei muzicale care se ocupă cu descrierea particularităților instrumentelor . 3. Operație de extragere , cu ajutorul unor dispozitive speciale , a unei unelte sau a unei piese rămase accidental într - un puț de
INSUFLÁ , insúflu , vb . I . Tranz . 1. A introduce sub presiune gaze , vapori sau substanțe pulverulente în interiorul unui spațiu închis pentru a îmbunătăți desfășurarea proceselor care se produc în instalația respectivă . 2. . Fig . A provoca cuiva un anumit sentiment , o anumită idee ; a inspira (
INTELECTUALÍSM s . n . 1. Concepție potrivit căreia intelectul ( rațiunea ) este capabil ( ă ) de a înțelege lumea . 2. Doctrină potrivit căreia procesele afective și voliționale se reduc la cele intelectuale . 3. Doctrină care reduce actul moral la cunoaștere , considerând că înțelegerea binelui implică săvârșirea lui . [ Pr . : - tu -
INTERCONDIȚIONÁ , pers . 3 intercondiționează , vb . I. Refl . și intranz . ( Despre fenomene , procese , elemente ale unui sistem etc . ) A fi într - un raport de interdependență . [ Pr . : - ți - o - ] - Inter ^1 - +
INTERCONDIȚIONÁRE , intercondiționări , s . f . Legătură și condiționare reciprocă între lucruri , fenomene , procese etc . ; interdependență . [ Pr . : - ți - o - ] - Inter ^1 - +
... INTERCURÉNT , - Ă , intercurenți , - te , adj . ( Rar ) Care survine în timpul desfășurării altui proces
INTERDEPENDÉNȚĂ s . f . Legătură și condiționare reciprocă între lucruri , fenomene , procese