Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STEA

 Rezultatele 281 - 290 din aproximativ 561 pentru STEA.

FEDERALIZA

FEDERALIZÁ , pers . 3 federalizează , vb . I. Refl . ( Despre state ) A se constitui într - o

 

FERMĂ

FÉRMĂ^1 , ferme , s . f . Gospodărie agricolă particulară sau de stat , alcătuită dintr - un teren relativ întins și din amenajările , construcțiile , utilajele etc . necesare exploatării terenului respectiv . FÉRMĂ^2 , ferme , s . f . Ansamblu format din bare de lemn , de metal sau de beton armat , destinat să susțină acoperișul unei

 

FILARMONIC

FILARMÓNIC , - Ă , filarmonici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . Care se referă la activitatea de răspândire a culturii muzicale prin concerte , recitaluri , spectacole muzicale . 2. S . f . Instituție ( de stat ) care deține rolul principal în viața de concert și în dezvoltarea culturii muzicale a unei țări , cuprinzând toate aspectele artei interpretative și toate formele de manifestare

 

FILOZOFIE

FILOZOFÍE , filozofii , s . f . 1. Știință constituită dintr - un ansamblu închegat de noțiuni și idei , care interpretează și reflectă realitatea sub aspectele ei cele mai generale ; concepție generală despre lume și viață . 2. Totalitatea concepțiilor și a principiilor metodologice care stau la baza unei discipline sau a unei științe . 3. ( Rar ) Atitudine ( înțeleaptă ) față de întâmplările vieții ; mod specific de a privi problemele vieții . 4. ( Fam . ) Lucru greu de făcut , problemă greu de

 

FINANȚE

FINÁNȚE s . f . pl . 1. Totalitatea mijloacelor bănești care se găsesc la dispoziția unui stat și care sunt necesare pentru îndeplinirea funcțiilor și sarcinilor sale . 2. Știință care studiază finanțele ( 1 ) . [ Var . : finánță s .

 

FLĂMÂNZI

... FLĂMÂNZÍ , flămânzesc , vb . IV . Intranz . A fi flămând , a sta

 

FLOTĂ

FLÓTĂ , flote , s . f . 1. Totalitatea navelor fluviale , maritime sau aeriene ale unui stat . 2. Soluție sau suspensie de coloranți sau de alte substanțe chimice , folosită în operațiile de finisare a materialelor textile ( albire , vopsire etc . ) . 3. Bazin de tăbăcire cu zemuri concentrate , în care pieile se țin nemișcate un timp îndelungat , după ce au parcurs șirurile de bazine de

 

FOR

FOR , foruri , ( 2 ) s . n . 1. Piață publică în Roma antică , unde era concentrată viața social - politică , religioasă și economică a orașului și unde se judecau procesele . 2. Autoritate , instanță , organ de stat . 3. ( În sintagma ) For interior =

 

FORȚĂ

FÓRȚĂ , forțe , s . f . I. 1. Capacitate pe care o au ființele vii de a depune un efort , de a executa acțiuni fizice prin încordarea mușchilor ; putere fizică , vigoare , tărie . 2. Tărie , putere . 3. Persoană înzestrată cu putere și cu energie , care acționează intens într - un anumit domeniu de activitate . 4. ( De obicei la pl . și urmat de determinarea " armată " ) Totalitatea unităților militare ale unui stat ; armată . 5. ( Ec . ; în sintagma ) Forță de muncă = capacitatea de muncă a omului , totalitatea aptitudinilor fizice și intelectuale care există în organismul omului și pe care el le pune în funcțiune atunci când îndeplinește o activitate socială utilă ; p . ext . totalitatea persoanelor care dispun de capacitate de muncă . II. 1. Energie existentă în natură . 2. ( Fiz . ; înv . ) Energie . III. 1. Putere de constrângere , violență . 2. ( În sintagma ) Caz de forță majoră = situație în care cineva nu poate acționa sau proceda așa cum ar dori , din cauza unor împrejurări

 

FURCĂ

FÚRCĂ , furci , s . f . 1. Unealtă agricolă formată dintr - o prăjină de lemn sau de oțel terminată cu doi sau trei dinți ( încovoiați ) , folosită pentru strângerea fânului , clăditul șirelor , strângerea gunoiului , a băligarului etc . s Expr . Parc - ar fi puse ( sau adunate ) cu furca , se spune despre lucruri așezate în dezordine , nesortate . 2. ( În sintagme ) Nume dat unor unelte sau obiecte asemănătoare cu furca ( 1 ) : a ) furca telefonului = partea aparatului de telefon pe care stă receptorul ; b ) furca pieptului = extremitatea inferioară a sternului , cu cele două cartilaje costale fixate de el ; lingura pieptului , lingurea ; c ) furca gâtului = extremitatea superioară a sternului , cu cele două clavicule fixate de el ; d ) furca puțului ( sau fântânii ) = stâlpul de care se sprijină cumpăna ; e ) furca scrânciobului = stâlpul orizontal de care este fixat scrânciobul ; f ) furca drumului = răspântie . 3. Vergea de lemn la capătul căreia se leagă caierul pentru a fi tors . 4. Furcărie . 5. Organ al mașinii de filat , cu ajutorul căruia se produce torsionarea fibrelor . 6. Fiecare dintre stâlpii groși de stejar de care se prind cosoroabele și care susțin acoperișul și pereții caselor țărănești din

 

FUZIUNE

FUZIÚNE , fuziuni , s . f . 1. Contopire a două sau mai multe state sau a două sau mai multe partide într - unul singur ori a două sau mai multe organizații într - una singură . 2. Reorganizarea , prin contopire , într - o singură unitate omogenă a unor întreprinderi sau a unor instituții . 3. Contopire a două sau mai multe nuclee atomice ușoare într - unul mai greu . 4. Topire a unui corp la o temperatură mai înaltă decât temperatura mediului

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>