Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TULPINA
Rezultatele 281 - 290 din aproximativ 400 pentru TULPINA.
RĂCHITÁR , răchitari , s . m . Fluture de noapte de culoare brumărie , a cărui larvă se dezvoltă în tulpina pomilor , găurindu - le lemnul ( Cossus cossus ) . - Răchită + suf . -
RĂCOVÍNĂ , răcovine , s . f . 1. Mică plantă erbacee târâtoare , cu flori mici , albe sau albe - verzui și cu fructul o capsulă lunguiață ( Galium rotundifolium ) . 2. Mică plantă erbacee cu tulpina târâtoare , cu flori albe , cu petalele mai scurte decât sepalele , folosită în medicina populară ( Stellaria media ) . [ Var . : răcuínă , răcoínă s . f . ] - Et .
RĂDĂCÍNĂ , rădăcini , s . f . 1. Parte a unei plante superioare prin care aceasta se fixează de sol și își absoarbe substanțele hrănitoare ; ( pop . ) parte a plantei aflată în pământ , indiferent de structura și funcțiile pe care le are . 2. Parte prin care un organ al corpului este fixat într - un țesut . Rădăcina unui dinte . 3. Partea de lângă pământ a tulpinii unui copac . 4. P . anal . Partea de jos a unui zid , a unui munte etc . ; bază , temelie . 5. Valoarea necunoscutei dintr - o ecuație ; radical . 6. ( Lingv . ) Element al unui cuvânt , ireductibil din punct de vedere morfologic , comun cuvintelor din aceeași familie și care conține sensul lexical al cuvântului ;
RĂMUREÁ , - ÍCĂ , rămurele , s . f . 1. Diminutiv al lui ramură . 2. ( La pl . ) Ciupercă comestibilă cu tulpina groasă și cu fructificațiile foarte ramificate ( Clavaria botrytis ) . - Ramură + suf . - ea , -
RADICÁNT , - Ă , radicanți , - te , adj . ( Despre tulpini ) Care are capacitatea de a emite rădăcini ; ( despre plante ) agățător prin rădăcini
RÁFIE , rafii , s . f . Numele mai multor specii de plante din familia palmierilor , cu tulpina scurtă și groasă , ale căror frunze au nervuri foarte rezistente ( Raphia ) ; plantă din aceste
RAMIFICÁȚIE , ramificații , s . f . 1. Formare a ramurilor laterale la tulpinile și rădăcinile plantelor ; ramificare . 2. Locul de separare a unei căi de circulație , a unor conducte etc . în două sau în mai multe ramuri ; ( fiecare dintre ) despărțiturile ( secundare ) formate prin această
RÁMURĂ , ramuri , s . f . 1. Fiecare dintre ramificațiile unei tulpini de plantă . 2. Fig . Diviziune , sector al unei discipline științifice , al unei activități practice
RÁPIȚĂ s . f . Numele a două plante din familia cruciferelor , cu tulpina lungă , subțire și ramificată și cu flori galbene , cultivate pentru semințele lor bogate în ulei ( Brassica napus oleifera și Brassica rapa
RECEPÁRE , recepări , s . f . ( Silv . ) Tăiere de jos a puieților de arbori , pentru a provoca formarea unor noi tulpini prin lăstărire ;
RÉCHIE , rechii , s . f . Plantă erbacee meliferă cu tulpina ramificată , cu frunze alterne , cu flori mici , galbene - verzui ( Reseda lutea ) . - Et .