Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FENOMEN
Rezultatele 291 - 300 din aproximativ 491 pentru FENOMEN.
... LICUÁȚIE s . f . ( Metalurgie ) Fenomen de separare a compușilor sau a elementelor cu puncte de topire diferite dintr - un amestec sau dintr - un aliaj . [ Pr . : - cu ...
... sau intelectuală ) întreprinsă pentru realizarea unui scop ; muncă , treabă ; acțiune , faptă . 2. Ceea ce se efectuează , rezultatul muncii . III. 1. Chestiune , problemă . 2. Situație , fapt , fenomen
LUNGÍME , lungimi , s . f . 1. Mărime fizică fundamentală care exprimă întinderea spațială a corpurilor sau fenomenelor ; distanța dintre două puncte ; dimensiunea cea mai mare a unui corp sau a unei suprafețe plane dreptunghiulare . 2. Timp cât durează ceva ; interval mare de timp ; durată . 3. ( Inform . ; în sintagma ) Lungimea cuvântului = numărul de biți care compun un cuvânt . - Lung + suf . -
... a dialecticii care reflectă legătura dintre cantitate și calitate , cuprinzând intervalul în limitele căruia schimbările cantitative pe care le suferă un anumit lucru sau fenomen nu duc la o transformare a calității lui . II. Fig . 1. ( Mai ales la pl . ) Dispoziție , procedeu , mijloc întrebuințat pentru realizarea unui anumit ...
MĂSURÁT^2 , - Ă , măsurați , - te , adj . 1. ( Despre corpuri , fenomene , dimensiuni ) Determinat , evaluat . 2. Limitat , mărginit . 3. Fig . Moderat , cumpătat , cu măsură . MĂSURÁT^1 s . n . Măsurare . - V.
MACROCEFÁL , - Ă macrocefali , - e adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care prezintă fenomenul de
MAGNÉTIC , - Ă , magnetici , - ce , adj . ( Despre forțe , fenomene ) Care se referă la magnet sau la magnetism ; ( despre corpuri ) care este feromagnetic , care poate fi
MAGNETOÓPTIC , - Ă , magnetooptici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Capitol al fizicii care studiază fenomenele produse în interacțiunea undelor electromagnetice luminoase cu câmpurile magnetice . 2. Adj . De magnetooptică ( 1 ) . [ Pr . : - to -
MÁNTICĂ s . f . Prezicere a viitorului pornind de la semnele cerești , zborul păsărilor , fenomenele naturale
MÁRE^2 , mări , s . f . Nume generic dat vastelor întinderi de apă stătătoare , adânci și sărate , de pe suprafața Pământului , care de obicei sunt unite cu oceanul printr - o strâmtoare ; parte a oceanului de lângă țărm ; p . ext . ocean . MÁRE^1 , mari , adj . I. ( Indică dimensiunea ) Care depășește dimensiunile obișnuite ; care are dimensiuni apreciabile ( considerate în mod absolut sau prin comparație ) . II. ( Indică cantitatea ) 1. Care este în cantitate însemnată ; abundent , mult ; numeros . 2. ( Despre numere sau , p . ext . , despre valori care se pot exprima numeric ) Care este în cantitate însemnată , ridicat . III. ( Arată rezultatul dezvoltării ființelor ) Care a depășit frageda copilărie ; care a intrat în adolescență ; care a ajuns la maturitate . IV. ( Indică durata ; despre unități de timp ) De lungă durată , îndelung , lung . V. ( Indică intensitatea ) 1. ( Despre surse de lumină și căldură ) Puternic , intens . 2. ( Despre sunete , voce , zgomote ) Puternic , ridicat . 3. ( Despre fenomene atmosferice ) Violent , aspru , năprasnic . Ger mare . 4. ( Despre ritmul de mișcare sau de deplasare ) Care a depășit viteza obișnuită ; crescut ( ca viteză ) , mărit . 5. ( Despre stări sufletești , sentimente , senzații etc . ) Intens , profund , tare . VI. ( Arată calitatea , valoarea ) 1. De valoare , de însemnătate deosebită ; ...
... MARGINALIZÁ , marginalizez , vb . I Tranz . și refl . 1. A ( se ) situa la marginea unui obiect , a unui fenomen etc . 2. Tranz . A diminua , a reduce ( pe nedrept ) valoarea , importanța unei persoane , a unui lucru , a unei ...