Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LEGĂTURI

 Rezultatele 291 - 300 din aproximativ 336 pentru LEGĂTURI.

SIMPLEX

SÍMPLEX s . n . 1. Sistem de telecomunicații care asigură legătura bilaterală simultană între două posturi . 2. Țesătură din tricot cu ambele părți lucrate pe

 

SOCOTEALĂ

... cuiva ( de ceva ) . A ține socoteală de . . . = a lua în considerare , a avea în vedere . Pe socoteala cuiva = în legătură

 

SOLVATARE

SOLVATÁRE s . f . Fenomen care însoțește dizolvarea substanțelor într - un solvent și care constă în stabilirea unor legături între ionii sau moleculele substanței dizolvate și moleculele dizolvantului . - După fr .

 

SPECULATIV

... SPECULATÍV , - Ă , speculativ , - e , adj . Care aparține speculației ( 1 ) , care se ocupă numai de teorie fără legătură

 

SPETEAZĂ

... etc . , de care își reazămă spatele cel care șade ; spătar ^1 , rezemătoare . 2. Bucată de scândură îngustă care servește ca element de sprijin sau de legătură între diverse părți ale unei construcții sau ale unui obiect : a ) fiecare dintre aripile morii de vânt ; b ) fiecare dintre stinghiile care unesc ...

 

STABILIZATOR

... a tensiunii surselor de alimentare cu energie electrică . 4. S . n . Partea fixă a ampenajului orizontal al unui avion . 5. S . n . Legătură elastică între capetele osiei unui autovehicul , care împiedică înclinările mari ale acestuia . 6. S . m . Substanță care se adaugă unei soluții pentru a - i ...

 

STRĂPUNGE

STRĂPÚNGE , străpung , vb . III . Tranz . 1. A împunge cu un obiect cu vârf ascuțit , astfel încât vârful ( sau întregul obiect ) să răzbată în partea cealaltă ; p . ext . a ucide sau a răni cu o armă acuțită . 2. Fig . A străbate , a pătrunde , a trece prin ceva . 3. A realiza legătura dintre două lucrări miniere subterane . [ Perf . s . străpunséi , part .

 

STRICA

STRICÁ , stric , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) transforma din bun în rău ; a ( se ) deteriora , a ( se ) degrada ; a ( se ) defecta . 2. Tranz . ( Pop . ) A sfărâma învelișul tare al unui lucru ( pentru a scoate și a folosi conținutul ) ; a sparge . 3. Refl . ( Despre materii organice ) A se altera , a se descompune sub acțiunea agenților exteriori distructivi ; ( despre aer ) a deveni greu respirabil din cauza unor substanțe sau mirosuri neplăcute , nocive . 4. Tranz . și intranz . A pricinui stricăciuni , daune , lipsuri ; a vătăma . 5. Tranz . A împiedica buna desfășurare a unei acțiuni , a unei stări ; a se pune de - a curmezișul , a tulbura , a zădărnici . 6. Tranz . A influența pe cineva în rău ; a corupe . 7. Tranz . A face ceva greșit , cum nu trebuie . 8. Tranz . și refl . A ( se ) dărâma , a ( se ) nărui , a ( se ) distruge ( o construcție , o așezare etc . omenească ) . 9. Refl . și ...

 

STRIGOI

... sau într - o apariție fantomatică , pricinuind neajunsuri celor pe care îi întâlnește ; p . ext . om născut într - o zodie nefavorabilă , care s - ar afla în legătură

 

STRUCTURAL

STRUCTURÁL , - Ă , structurali , - e , adj . 1. ( Adesea adverbial ) Care aparține structurii , privitor la structură ; care formează o structură . 2. ( Chim . ; în sintagma ) Formulă structurală = formulă care reprezintă compoziția unei combinații și legătura atomilor ei în

 

SUCITOR

... plăcintă , tăiței , etc . ; vergea . 2. Dispozitiv de lemn sau de metal la ferăstrău , la războiul de țesut etc . , care , prin învârtire , slăbește sau strânge o legătură

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>