Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ABSENȚĂ
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 49 pentru ABSENȚĂ.
... HIPOHIDRÓZĂ , hipohidroze , s . f . ( Med . ) Diminuare importantă a secreției sudorifice ; absență
INFORMÁL , - Ă , informali , - e , adj . 1. ( În sociologie ; despre relații sociale ) Care se desfășoară în absența determinărilor și cadrelor instituționale , oficiale , formale ; neoficial , neprotocolar , familiar . 2. ( Despre pictura abstracționistă ) Caracterizat prin lipsa oricărei organizări a materiei picturale ;
IPSOFÓN , ipsofoane , s . n . Dispozitiv bazat pe înregistrarea și pe redarea magnetică a vocii , care primește și înregistrează mesajele telefonice în absența
LEUCODERMÍE s . f . Decolorare a pielii cauzată de absența sau de dispariția locală a unor pigmenți . [ Pr . : le -
... LÍPSĂ , lipsuri , s . f . 1. Faptul de a nu se afla într - un loc ( unde ar fi trebuit să fie în mod obișnuit ) ; absență . 2. Lucru care lipsește dintr - un ansamblu . 3. Faptul de a avea lacune , scăderi , deficiențe , defecte ; lacună , scădere , deficiență , defect al cuiva sau ...
... MIATONÍE , miatonii , s . f . ( Med . ) Absență
... de a nu exista , de a nu fi ; inexistență ; stare a ceea ce nu există ; p . ext . neant . 2. ( Înv . ) Absență
... NEMIȘCÁRE s . f . Stare a ceea ce nu se mișcă ; imobilitate , neclintire ; absență
NOU , NÓUĂ , noi , adj . I. 1. Făcut sau creat ( relativ ) de curând ; care apare pentru prima dată . 2. Care apare în locul unui lucru , al unei ființe etc . mai vechi ; de azi , contemporan , actual . 3. Care a fost executat sau cumpărat de curând ; care se află în bună stare ; care nu a mai fost folosit sau a fost puțin folosit . 4. Cu aspect și conținut schimbat ; transformat în bine ; reînnoit , refăcut . 5. Care s - a ivit de curând , recent . 6. Care se adaugă ( într - o succesiune ) la ceva ( de același fel ) ce exista de mai înainte , care este încă unul pe lângă cel existent . II. Lipsit de experiență , neexperimentat ( din cauza absenței unei practici suficiente ) . [ Pl . și : ( f . )
REGÉNȚĂ , regente , s . f . 1. Guvernare provizorie , exercitată de una sau de mai multe persoane în timpul minoratului , absenței sau bolii unui monarh ; perioadă cât durează această guvernare : persoanele ( sau persoana ) care guvernează în această perioadă . 2. Stil în arhitectura și în artele decorative franceze la începutul sec . XVIII , caracterizat prin suplețea , grația și delicatețea elementelor
... REPATRIÁ , repatriez , vb . I . Refl . și tranz . A se înapoia sau a aduce pe cineva în patrie după o absență