Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ABSOARBE

 Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 43 pentru ABSOARBE.

PIERDUT

PIERDÚT , - Ă , pierduți , - te adj . 1. ( Despre obiecte , bunuri ) Care nu se mai află în posesiunea proprietarului , care nu mai este la locul lui obișnuit , despre care nu se știe unde se află . 2. ( Despre oameni ) Care a plecat din locul unde era și căruia nu i se mai știe de urmă ; rătăcit . 3. Care abia se vede dintre alte obiecte , care nu apare clar din cauza depărtării ; șters , estompat . 4. Absorbit de o activitate , de o problemă ; copleșit de gânduri sau de sentimente , stăpânit de o emoție puternică ; p . ext . desperat . 5. ( Despre oameni ) Aflat într - o situație foarte grea , în primejdie de moarte , expus distrugerii ( fizice sau morale ) . 6. ( Despre un interval de timp ) Care a trecut pentru cineva în zadar , care a fost petrecut fără folos sau cu prea puțin

 

PREOCUPA

... PREOCUPÁ , preocúp , vb . I . 1. Tranz . ( Despre idei , sentimente etc . ) A pune stăpânire pe cineva , a domina , a absorbi ; p . ext . a neliniști , a frământa , a îngrijora . 2. Refl . A se interesa îndeaproape , a purta ...

 

PREOCUPAT

PREOCUPÁT , - Ă , preocupați , - te , adj . Absorbit de gânduri , de griji ; îngândurat . [ Pr . : pre - o - ] - V.

 

RĂDĂCINĂ

RĂDĂCÍNĂ , rădăcini , s . f . 1. Parte a unei plante superioare prin care aceasta se fixează de sol și își absoarbe substanțele hrănitoare ; ( pop . ) parte a plantei aflată în pământ , indiferent de structura și funcțiile pe care le are . 2. Parte prin care un organ al corpului este fixat într - un țesut . Rădăcina unui dinte . 3. Partea de lângă pământ a tulpinii unui copac . 4. P . anal . Partea de jos a unui zid , a unui munte etc . ; bază , temelie . 5. Valoarea necunoscutei dintr - o ecuație ; radical . 6. ( Lingv . ) Element al unui cuvânt , ireductibil din punct de vedere morfologic , comun cuvintelor din aceeași familie și care conține sensul lexical al cuvântului ;

 

RAD

RAD , razi , s . m . ( Fiz . ) Unitate de măsură egală cu doza radiației care cedează o energie de 100 de ergi unui gram din substanța în care este

 

RADIOMETRIC

RADIOMÉTRIC , - Ă , radiometrici , - ce , adj . 1. Care aparține radiometrului , privitor la radiometru . 2. ( Fiz . ; în sintagma ) Efect radiometric = creștere a presiunii aerului pe suprafața unui corp iluminat datorită încălzirii locale a corpului și a aerului , produsă de energia luminii absorbite de corp . [ Pr . : - di -

 

REM

REM , remi , s . m . ( Fiz . ) Unitate de măsură a dozelor de radiație raportate la efectul lor biologic ( egală cu doza primită de un anumit țesut iradiat astfel încât doza absorbită să fie de un

 

SCUFUNDA

SCUFUNDÁ , scufúnd , vb . I . 1. Refl . și tranz . A intra sau a băga cu totul în apă sau în alt lichid ; a ( se ) cufunda . 2. Refl . A intra ( adânc ) în ceva , a se afunda ( într - o materie moale ) ; a se adânci , a se înfunda . 3. Tranz . și refl . Fig . ( Rar ) A face să fie sau a se lăsa absorbit de o activitate , de o preocupare . - Pref . s - +

 

SORBITOR

SORBITÓR , - OÁRE , sorbitori , - oare , adj . Care soarbe sau absoarbe . - Sorbi + suf . -

 

SUGE

... din sân , din țâță . 2. ( Depr . ) A goli conținutul unui vas ; a bea . 3. ( Despre un corp poros ) A absorbi

 

TAMPONA

... atinge ușor și în repetate rânduri o parte a suprafeței corpului cu un tampon ( 2 ) sau cu alt obiect pentru a absorbi

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>