Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ARMONIOS
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 43 pentru ARMONIOS.
... adj . Care nu are armonie ^1 , ale cărui părți componente nu formează un tot bine închegat și echilibrat . [ Pr . : ne - ar - mo - ni - os ] - Ne - + armonios
... NEINTEGRÁBIL , - Ă , neintegrabili , - e , adj . Care nu poate fi inclus , înglobat ( armonios
NEOLIBERALÍSM s . n . Curent al economiei politice contemporane care susține intervenția limitată a statului în economie în vederea stabilirii cadrului juridic care să permită organizarea concurenței , funcționarea armonioasă a prețurilor etc . [ Pr . : ne -
... superioară familiei și inferioară clasei . 4. Sistem arhitectonic ale cărui elemente sunt dispuse și proporționate după anumite reguli , pentru a forma un ansamblu armonios
PÁȘNIC , - Ă , pașnici , - ce , adj . 1. ( Despre oameni ) Care nu tulbură și nu supără pe nimeni , care este partizan al relațiilor prietenești , armonioase și evită orice conflict ; iubitor de pace , potrivnic războiului . 2. ( Despre acțiuni ) Care sprijină pacea , lupta pentru pace ; ( despre atitudini ) lipsit de agresivitate . 3. ( Despre un loc , un peisaj etc . ) Liniștit , calm , tihnit . [ Var . : ( înv . ) pácinic , - ă adj . ] - Pace + suf . -
... elementele chimice din tabloul periodic al lui Mendeleev . 6. Interval de timp dintre două accese ale unei boli . 7. Frază amplă , cu caracter unitar și armonios , datorat în special simetriei structurii ei . 8. Parte unitară dintr - o compoziție muzicală , formată din mai multe fraze . [ Pr . : - ri - oa - . Var . : ( rar ) periód s ...
PUERICULTÚRĂ s . f . Ramură a medicinii care se ocupă cu metodele și mijloacele de creștere și de dezvoltare armonioasă a copiilor în primii ani de viață . [ Pr . : pu -
... etajul sicilianului ( II 1 ) . III. S . f . Vechi dans italian cu o mișcare moderată ; melodie după care se execută acest dans , având un caracter foarte armonios
SIMETRÍE , simetrii , s . f . 1. Proprietate a unui ansamblu spațial de a fi alcătuit din elemente reciproc corespondente și de a prezenta , pe această bază , anumite regularități ; proporționalitate , concordanță , armonie între părțile unui tot , între elementele unui ansamblu etc . ; distribuție egală , regulată , armonioasă a părților unui tot , a elementelor unui ansamblu ; corespondență exactă ( ca formă , poziție etc . ) între părțile ( opuse ale ) unui tot . 2. Spec . Proprietate a două puncte aparținând aceleiași figuri geometrice sau la două figuri diferite de a fi așezate la aceeași distanță de un plan , de o dreaptă sau de un punct ; proprietate corespunzătoare a două figuri geometrice ; proprietate a două figuri geometrice de a se suprapune
... SIMFÓNIC , - Ă , simfonici , - ce , adj . 1. ( Despre creații muzicale ) Care aparține simfoniei ( 1 ) , privitor la simfonie ; care are însușirile simfoniei . 2. Fig . Armonios
... Ă , sonori , - e , adj . 1. Care produce , prin vibrare , sunete ( puternice ) ; care răsună sau face să răsune . 2. ( Adesea adverbial ) Care are un sunet plăcut , armonios ( și pătrunzător ) . 3. Care amplifică sunetele , care are rezonanță . 4. ( Despre consoane ) Care este rostit prin vibrarea coardelor vocale , glota fiind închisă ; fonic . 5. ( Despre ...