Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CERTA
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 42 pentru CERTA.
PROBOZÍ , probozesc , vb . IV . Tranz . ( Înv . , reg . și fam . ) A mustra , a dojeni , a certa pe cineva ; a face de rușine ; a
PROCITÍ , procitesc , vb . IV . Tranz . ( Înv . ) 1. A reciti , a repeta . 2. A examina ( recapitulativ ) un elev . 3. A certa , a mustra ; a cicăli . [ Var . : procetí vb .
RĂFUÍ , răfuiesc , vb . IV . Refl . recipr . A cere socoteală ( cuiva ) , a limpezi cu cineva o situație , a lămuri o neînțelegere ; a se mustra , a se certa ; a se bate cu cineva . - Et .
RAȚIONALÍSM s . n . 1. Curent în teoria cunoașterii , care consideră rațiunea ca singurul izvor al cunoașterii autentice și certe . 2. Încredere în capacitatea rațiunii de a cunoaște realitatea . [ Pr . : - ți -
RAPANGHÉL , rapanghele , s . n . A lua ( Pop . ; în expr . ) ( pe cineva ) la rapanghel ( sau rapanghele ) = a certa , a lua ( pe cineva ) la
SĂPUNÍ , săpunésc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A ( se ) freca cu săpun , a ( se ) acoperi cu clăbuci de săpun . 2. Tranz . Fig . ( Fam . ) A face cuiva observații aspre ; a mustra ; a
SCĂRMĂNÁ , scármăn , vb . I . Tranz . 1. A smulge și a răsfira ( cu mâna sau cu mașini speciale ) lâna brută sau alte materiale fibroase , pentru a desface fibrele , a le curăța de impurități și a le înfoia . 2. Fig . ( Fam . ) A bate sau a certa pe cineva . - Et .
SCEPTICÍSM s . n . 1 Concepție care pune la îndoială posibilitatea cunoașterii veridice a realității lumii exterioare sau , în general , a oricărei cunoștințe certe , punând accentul pe caracterul relativ incomplet și imprecis al acesteia . 2 Atitudine de neîncredere , de îndoială față de cineva sau de
SCUTURÁ , scútur , vb . I . I. 1. Tranz . A clătina , A agita sau ( mai rar ) a lovi un obiect pentru a face să cadă ori să iasă ceva de pe ( sau din ) el . 2. Tranz . Fig . A arunca , a lepăda , a îndepărta ceva . 3. Refl . și tranz . A rămâne sau a face să rămână fără frunze , petale , rod ; a cădea sau a face să cadă , a ( se ) împrăștia . II. 1. Tranz . și intranz . A mișca cu putere încoace și încolo , a zgâlțâi , a hâțâna , a zdruncina ; a agita . 2. Tranz . Fig . ( Fam . ) A critica sau a certa
SFĂDÍ , sfădesc , vb . IV . 1. Refl . recipr . și tranz . ( Pop . ) A ( se ) certa ; a ( se ) dojeni , a ( se ) mustra . 2. Tranz . ( Înv . ) A înfrunta ; a
STRICÁ , stric , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) transforma din bun în rău ; a ( se ) deteriora , a ( se ) degrada ; a ( se ) defecta . 2. Tranz . ( Pop . ) A sfărâma învelișul tare al unui lucru ( pentru a scoate și a folosi conținutul ) ; a sparge . 3. Refl . ( Despre materii organice ) A se altera , a se descompune sub acțiunea agenților exteriori distructivi ; ( despre aer ) a deveni greu respirabil din cauza unor substanțe sau mirosuri neplăcute , nocive . 4. Tranz . și intranz . A pricinui stricăciuni , daune , lipsuri ; a vătăma . 5. Tranz . A împiedica buna desfășurare a unei acțiuni , a unei stări ; a se pune de - a curmezișul , a tulbura , a zădărnici . 6. Tranz . A influența pe cineva în rău ; a corupe . 7. Tranz . A face ceva greșit , cum nu trebuie . 8. Tranz . și refl . A ( se ) dărâma , a ( se ) nărui , a ( se ) distruge ( o construcție , o așezare etc . omenească ) . 9. Refl . și ...