Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DEZVOLTARE
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 245 pentru DEZVOLTARE.
APOGÉU , apogee , s . n . 1. Punct culminant în dezvoltarea unui fenomen , a unei acțiuni etc . 2. Punctul cel mai depărtat de pământ la care se află un astru pe orbita
... ÁRDERE , arderi , s . f . 1. Faptul de a ( se ) arde . 2. ( Chim . ) Oxidare rapidă a unei substanțe , însoțită de dezvoltare
... 1. Mișcare de jos în sus a unui mobil . 2. Suire , urcare ( pe un munte ) ; înălțare în atmosferă ( cu balonul etc . ) 3. Fig . Dezvoltare
... AUTODETERMINÁRE , autodeterminări , s . f . Principiu potrivit căruia o națiune are dreptul să - și aleagă singură statutul politic și calea de dezvoltare economică , socială și culturală ; p . ext . ansamblu de măsuri care pun în practică acest principiu . [ Pr . : a - u - ] - Auto ^1 - + determinare ( după fr ...
AUTOGENÉZĂ s . f . Teorie care absolutizează acțiunea factorilor ereditari în dezvoltarea individului și neagă rolul mediului . [ Pr . : a -
... AUTOMIȘCÁRE , automișcări , s . f . Mișcare , dezvoltare
... AVANGARDÍSM s . n . 1. Atitudine fals revoluționară prin care se recurge la măsuri premature , care nu țin seama de etapa de dezvoltare respectivă . 2. Curent literar - artistic care luptă împotriva formelor și tradițiilor consacrate , recurgând adesea la formule îndrăznețe sau excentrice ( care ar reprezenta arta viitorului ) . - Avangardă ...
... AVANSÁT , - Ă , avansați , - te , adj . Care a ajuns la o treaptă de dezvoltare
BACTERIOSTÁTIC , - Ă , bacteriostatici , - ce , adj . , s . n . ( Substanță ) care poate opri dezvoltarea bacteriilor . [ Pr . : - ri -
... BARBARÍE , barbarii , s . f . 1. Stare primitivă de dezvoltare social - culturală . 2. Concepție , atitudine , comportare care dovedesc lipsă de respect , dispreț sau ură față de cultură și de civilizație ; ( concr . ) faptă care rezultă dintr ...
BÁZĂ , baze , s . f . I. 1. Parte care susține un corp , o clădire sau un element de construcție ; temei , temelie . 2. Fig . Ceea ce formează temeiul a ceva , elementul fundamental , esențial . 3. ( De obicei urmat de determinarea " economică " ) Totalitatea relațiilor de producție într - o etapă determinată a dezvoltării sociale . 4. Loc de concentrare a unor rezerve de oameni , de materiale etc . , care servește ca punct de plecare pentru o anumită activitate . Bază de aprovizionare . Bază de recepție . Bază de atac . 5. ( În sintagma ) Baza craniului = partea craniului care închide cutia craniană înspre ceafă . II. Corp chimic alcătuit dintr - un atom metalic legat cu unul sau mai mulți hidroxili , care albăstrește hârtia roșie de turnesol , are gust leșietic și , în combinație cu un acid , formează o sare . III. 1. Distanță între difuzoarele ( externe ) ale unui sistem de redare stereofonică . 2. ( Electron . ) Electrod corespunzător zonei cuprinse între cele două joncțiuni ale unui tranzistor . 3. ( Electron . ; în sintagma ) Bază de timp = unitate funcțională a unor aparate electronice , care generează impulsuri la intervale de timp