Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FRECAT

 Rezultatele 31 - 39 din aproximativ 39 pentru FRECAT.

SĂPUNIT

SĂPUNÍT^2 , - Ă , săpuniți , - te , adj . Frecat cu săpun , acoperit cu clăbuci de săpun . - V. săpuni . SĂPUNÍT^1 s . n . Săpunire . - V.

 

SCĂRPINĂTOARE

SCĂRPINĂTOÁRE , scărpinători , s . f . 1. Dispozitiv , obiect cu care sunt scărpinate ( sau de care se freacă pentru a se scărpina ) unele animale domestice . 2. Obiect în formă de bețișor , prevăzut la un capăt cu o lopățică , folosit odinioară de oameni pentru a se scărpina . - Scărpina + suf . -

 

SCĂRPINA

... SCĂRPINÁ , scárpin , vb . I . 1. Refl . și tranz . A ( se ) râcâi sau a ( se ) freca cu unghiile , cu degetele , cu un obiect sau de ceva tare , în locul unde simte o senzație de mâncărime a pielii . 2. Tranz ...

 

SCORDOLEA

SCORDOLEÁ s . f . Preparat culinar din nuci pisate și miez de pâine frecate cu usturoi , oțet ( sau zeamă de lămâie ) și

 

SCRÂȘNI

... SCRÂȘNÍ , scrâșnesc , vb . IV . Intranz . 1. A strânge fălcile și a freca dinții de jos cu cei de sus , făcând să se audă un zgomot caracteristic ( în momente de furie , de durere etc . ) . 2. P . gener . A ...

 

SLEIT

SLEÍT^1 s . n . Scoatere a apei dintr - o fântână ( pentru a o curăța ) . - V. slei . SLEÍT^2 , - Ă , sleiți , - te , adj . 1. ( Despre substanțe grase ) Solidificat prin răcire , închegat . 2. ( Reg . ; despre fasole , mazăre ) Frecat ^2 , făcăluit ^2 . 3. ( Despre fântâni ) Secat , golit de apă ( pentru

 

SPĂLĂTOR

SPĂLĂTÓR , spălătoare , ( I ) s . n . spălători , ( II ) s . m . I. S . n . 1. Obiect sau instalație sanitară care servește la spălatul oamenilor . 2. Bucată de pânză , de sârmă etc . cu ajutorul căreia se freacă și se spală vasele . 3. Instalație specială , în anumite întreprinderi , unde se spală materiile prime sau semifabricate . II. S . m . Muncitor dintr - o întreprindere care se ocupă cu spălatul anumitor materiale . - Spăla + suf . -

 

TÂRȘÂI

TÂRȘÂÍ , t ? rșâi , vb . IV . Tranz . A târî picioarele sau încălțămintea în mers , frecându - le de pământ și producând un zgomot

 

TÂRȘÂIT

TÂRȘÂÍT^2 , - Ă , târșâiți , - te , adj . ( Despre picioare sau încălțăminte ) Care se târșâie , care se freacă de pământ în mers , producând un zgomot specific ; ( despre mers ) care produce un zgomot specific prin frecarea de pământ a tălpii . [ Var . : ( reg . ) târșăít , - ă , târșít , - ă adj . ] - V. târșâi . TÂRȘÂÍT^1 s . n . Faptul de a ( se ) târșâi ; zgomot produs de ceva care se târșâie sau este târșâit ; târșâială , târșâitură . [ Var . : ( reg . ) târșiít s . n . ] - V.

 

<<< Anterioarele