Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GREȘEALĂ
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 60 pentru GREȘEALĂ.
... INEXACTITÁTE , inexactități , s . f . Lipsă de exactitate , neexactitate ; ( concr . ) afirmație inexactă , greșeală
IREPROȘÁBIL , - Ă , ireproșabili , - e , adj . Căruia nu i se poate reproșa nimic ; care este fără cusur , fără greșeli ; desăvârșit , impecabil , perfect ,
ISPĂȘÍ , ispășesc , vb . IV . Tranz . 1. A suferi din cauza unei greșeli , a o răscumpăra prin suferință . 2. ( Înv . ) A cerceta și a evalua paguba făcută ( de vite ) pe proprietatea altuia . [ Var . : ( înv . ) spășí vb .
... ISPĂȘITÓR , - OÁRE , ispășitori , - oare , adj . 1. Care ispășește ( o vină , o greșeală
LIBERALÍSM s . n . 1. Doctrină care , opusă socialismului și dirijismului , proclamă principiul nonintervenției statului în economie , în relațiile economice existente între indivizi , grupuri sociale sau națiuni ; promovează ideea libertății economice , a liberului schimb , a liberei concurențe etc . 2. Atitudine de îngăduință excesivă față de greșelile
MEU , MEA , mei , mele , pron . pos . , adj . pos . I. Pron . pos . ( Precedat de art . " al " , " a " , " ai " , " ale " ; înlocuiește numele obiectului posedat de vorbitor precum și numele vorbitorului ) A mea e cartea . II. Adj . pos . 1. ( Indică posesiunea ) Care aparține vorbitorului . Cartea mea e bună . 2. ( Indică dependența , legătura reciprocă de înrudire , de prietenie , de vecinătate etc . ) Tatăl meu este doctorul spitalului . 3. ( Indică apartenența ) Care ține de cel care vorbește ; care îi este propriu . Glasul meu . 4. ( Indică subiectul , autorul unei acțiuni ) Greșeala mea . 5. ( Indică obiectul direct sau indirect al unei acțiuni ) Mama grija mea o are . 6. Care constituie obiectul unei preocupări a
... NEEXACTITÁTE , neexactități s . f . Lipsă de exactitate , inexactitate ; ( concr . ) afirmație inexactă , greșeală
OBSERVATÓR^2 , - OÁRE , observatori , - oare , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care observă , cercetează sau studiază ceva . 2. Adj . Care observă , scrutează ; pătrunzător , perspicace . 3. Adj . Prin care se atrage cuiva atenția asupra unui abuz de serviciu , asupra unei greșeli etc . săvârșite . Notă observatoare . OBSERVATÓR^1 , observatoare , s . n . 1. ( Mai ales în sintagma observator astronomic ) Clădire special amenajată pentru observații științifice asupra corpurilor cerești , fenomenelor astronomice , meteorologice etc . ; instituția aflată în această clădire . 2. Loc , amplasament special amenajat de unde se pot observa cele ce se află sau se întâmplă pe o mare distanță în jur și unde se pot adăposti oamenii și instrumentele necesare
... 1. Călcare a unei legi sau a unei porunci bisericești , abatere de la o normă ( religioasă ) ; fărădelege ; p . gener . faptă vinovată , greșeală
... PARAGRÁMĂ , paragrame , s . f . Greșeală
... PEDEÁPSĂ , pedepse , s . f . 1. Măsură de represiune , sancțiune aplicată celui care a săvârșit o greșeală ; spec . măsură de constrângere prevăzută de lege și aplicată cuiva de o instanță judecătorească drept sancțiune pentru o infracțiune ; condamnare , osândă ; situație în care se ...