Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IUBIT
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 46 pentru IUBIT.
GAGÍC , gagici , s . m . ( Arg . ) Amant ,
GAGÍCĂ , gagice , s . f . ( Arg . ) Amantă ,
GAGÍU , gagii , s . m . ( Arg . ) 1. Om , persoană , tip , individ . 2. Iubit , amant . - Gag [ ic ] + suf . -
GELOZÍE , gelozii , s . f . 1. Sentiment chinuitor și obsedant pe care îl provoacă în sufletul cuiva bănuiala sau certitudinea că ființa iubită îi este necredincioasă . 2. ( Rar ) Invidie ,
GERMANOFÍL , - Ă , germanofili , - e , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care aprobă , admiră , iubește tot ceea ce este german , ce vine de la
IBÓVNIC , - Ă , ibovnici , - ce , s . m . și f . ( Pop . ) Iubit ^
IUBÉȚ , - EÁȚĂ , iubeți , - e , adj . , s . m . și f . ( Pop . ) ( Persoană ) care iubește mult , care este pătimașă în
NOSTALGÍE , nostalgii , s . f . Sentiment de tristețe , de melancolie provocat de dorința de a revedea un loc iubit , o persoană apropiată sau de a retrăi un episod din
ODÓR^2 , odoruri , s . n . ( Înv . ) Miros , mireasmă , parfum . [ Var . : odoáre s . f . ] ODÓR^1 , odoare , ( 1 ) s . n . 1. Obiect lucrat dintr - un metal prețios ( împodobit cu pietre scumpe ) ; obiect de ( mare ) preț ; giuvaer . ( La pl . ) Veșminte scumpe și alte obiecte prețioase folosite la serviciile religioase . 2. Fig . Ființă iubită , prețuită ; spec .
PATRIÓT , - Ă , patrioți , - te , s . m . și f . 1. Persoană care își iubește patria ( 1 ) și luptă pentru apărarea și prosperitatea ei . 2. ( Înv . ) Persoană originară din aceeași patrie sau regiune cu altcineva ; compatriot . [ Pr . : - tri -
POPULÁR , - Ă , populari , - e , adj . 1. Care aparține poporului , privitor la popor , care provine din popor . 2. Creat de popor ; specific unui popor , caracteristic culturii lui . 3. Care este făcut pentru popor , creat pentru necesitățile poporului ; accesibil tuturor . 4. Care este iubit de popor , care se bucură de simpatia , de considerația opiniei publice ; p . ext . cunoscut de